-+=
Știri

Smart City

Lifestyle

#greenTALKS

Soluții

CSR

Articole salvate

Stiri

Smart City

Lifestyle

#GREENTALKS

Solutii

CSR

Știri fresh

Limitele Schengen. Cantități mari de deșeuri trec mai abitir granițele ca produse ”second-hand”

Cantități mari de deșeuri trec mai ușor granițele ca produse ”second-hand”, odată cu aderarea completă la Schengen

18 ianuarie 2025, 12:10

Tehnologii inspirate din plante

De la natură la știință: Tehnologii revoluționare inspirate de plante. Productivitatea poate crește cu peste 20%

18 ianuarie 2025, 10:20

val-de-caldura-in-tarile-nordice-aproape-35-de-grade-celsius-in-zona-arctica

Paradoxul verde: Norvegia stabilește un record istoric la extracția de gaz natural, alimentând Europa și investițiile sustenabile

18 ianuarie 2025, 09:10

Imperiul roman și plumbul

Semne ale poluării cu plumb de la apogeul Imperiului Roman, descoperite în gheața din Groenlanda! Metalul ar fi dus la scăderea IQ-ului mediu

17 ianuarie 2025, 17:36

#greenTALKS

#greenTALKS cu Ioana Botezatu, Head of CSR la SG GSC India & Romania, despre digitalizare și sustenabilitate în practică: "Este esențial să mă gândesc ce fac eu ca să-mi reduc consumul"

#greenTALKS cu Ioana Botezatu, Head of CSR la SG GSC India & Romania, despre digitalizare și sustenabilitate în practică: „Este esențial să mă gândesc ce fac eu ca să-mi reduc consumul”

11 noiembrie 2024, 12:04

#greenTALKS. Conservarea Munților Făgăraș, un model pentru Europa. Interviu cu Barbara și Christoph Promberger, directorii Fundației Conservation Carpathia

#greenTALKS. Conservarea Munților Făgăraș, un model pentru Europa. Interviu cu Barbara și Christoph Promberger, directorii Fundației Conservation Carpathia

2 decembrie 2024, 15:39

GreenTALKS cu GEODIS România despre digitalizarea și sustenabilitate în logistică. Interviu cu Pierre Kosc VIDEO

GreenTALKS cu GEODIS România despre digitalizarea și sustenabilitate în logistică. Interviu cu Pierre Kosc VIDEO

22 octombrie 2024, 12:10

Salveaza Articolul

3 minute de citit

Bonurile sunt toxice și nu pot fi reciclate

Scris de: Green News | 19 aprilie 2021, 12:48

bonurile-sunt-toxice-si-nu-pot-fi-reciclate

Cele mai multe chitanțe din aceste zile – în special sulurile nesfârșite tipărite de farmacii în perioada asta – sunt realizate cu „hârtie termică”, un material cu luciu, care permite companiilor să imprime text nu cu cerneală, ci cu căldură.

Hârtia termică conține o substanță chimică numită bisfenol A sau BPA, care s-a dovedit că perturbă sistemul endocrin, fapt constatat încă de acum 10 ani, când un studiu de reciclare a arătat că 94 dintre tipurile de chitanțe din Statele Unite conțineau BPA.

Deci, de ce nu le reciclăm?

Pentru că nici procesul riguros de reciclare a hârtiei nu poate scăpa de BPA, spun experții. Pentru a evita lăsarea toxinei să pătrundă în produse noi din hârtie, multe state și orașe nu permit reciclarea hârtiei termice. Între timp, încasările din Statele Unite și Canada adaugă 33,5 tone de BPA la mediu în fiecare an.

Dar dacă nu pot fi reciclate, ce ar trebui să facem cu toate aceste chitanțe?

Ecologiștii de la Recyclebank dau informații privind reciclarea. Verificați cu transportatorul local de deșeuri pentru a vedea dacă au reguli în acest sens, dar, dacă aveți dubii, păstrați chitanțele în afara coșului de reciclare. Pentru a nu avea și alte probleme, Recyclebank sugerează să evităm primirea mai multor chitanțe: În cazul în care chitanțele electronice fără hârtie sunt o opțiune, vă recomandăm să vi le trimiteți prin e-mail în loc să primiți o imprimare. În caz contrar, întrebați-l pe casierul dvs. dacă puteți renunța la chitanță în totalitate, apoi urmăriți achiziția manual sau cu o aplicație mobilă, pentru bugetul dvs. Dacă sunteți obișnuit cu o afacere locală, poate doriți chiar să explicați riscurile și problemele hârtiei termice și să întrebați dacă hârtia și cerneala tradițională de chitanță ar fi o opțiune viabilă pentru ei.

Din nefericire, după începerea pandemiei, multe afaceri au fost închise, iar chitanțele de hârtie – împreună cu interzicerea pungilor de plastic – nu au fost prioritate pentru majoritatea oamenilor. Dar pe măsură ce viața va reveni cât de cât la normal după Covid-19, ar putea fi timpul să se reevalueze ce vom face cu acei kilometri de hârtie toxică irosită.