Peste jumătate dintre bucureşteni sunt nemulţumiţi de starea mediului din zona în care locuiesc, în timp ce 35% sunt indiferenţi şi doar restul de 11% se declară mulţumiţi, potrivit unui nou sondaj.
Mai mult, doar 23% dintre respondenţi au spus că vor să se implice în soluţionarea problemelor de mediu pe care le identifică, potrivit cercetării derulate de Fundaţia Comunitară Bucureşti.
Cea mai mare problemă a bucureştenilor este calitatea aerului – 77% s-au declarat nemulţumiţi de aerul pe care îl respiră zi de zi, potrivit Agerpres.
O altă mare nemulţumire a locuitorilor Capitalei este managementul deşeurilor (70% fiind nemulţumiţi de acesta), urmată de spaţiile verzi (62%), efectele schimbărilor climatice (52%) şi mobilitatea urbană (50%).
Poluarea aerului, cauzată de familiile cu mai multe maşini şi camioane
În ceea ce priveşte calitatea aerului, cei mai mulţi se plâng de traficul intens (82%), de poluare (81%) şi de traficul generat de camioane şi tiruri (39%).
Nemulţumirile privind managementul deşeurilor sunt cauzate de lipsa educaţiei legate de reciclare (73%), defectuoasă a deşeurilor (68%), lipsa colectării selective (64%) şi consumul iresponsabil (52%), cum ar fi cel care generează ambalaje în exces. Şi deţinerea mai multor maşini per familie este o problemă care îi nemulţumeşte foarte mult pe cetăţeni.
De asemenea, problema spaţiilor verzi din jurul locuinţei lor este una importantă pentru bucureştenii intervievaţi. Astfel, 74% dintre ei se declară nemulţumiţi de lipsa educaţiei legate de protejarea spaţiilor verzi, 59% de lipsa acestora în zona în care locuiesc şi 55% de spaţiile verzi neamenajate sau distruse. La acestea se adaugă construcţiile care iau din spaţiul verde (54%), toaletările excesive (45%) şi tăierile de copaci (43%).
Potrivit sondajului, lipsa de soluţii pentru protejarea oraşelor de efectele schimbărilor climatice este invocată de către 64% dintre respondenţi, iar lipsa de iniţiative pentru reducerea consumului de resurse naturale şi diminuarea impactului oraşului asupra mediului de 62,7% dintre aceştia.
Lipsa pistelor şi a educaţiei pentru utilizarea transportului alternativ
În plus, 69% din totalul celor intervievaţi au menţionat lipsa pistelor pentru biciclete, iar 68% au amintit de insuficienţa parcărilor pentru acestea, precum şi lipsa educaţiei pentru utilizarea transportului alternativ în locul maşinii personale (66,8%).
Bucureştenii chestionaţi au menţionat şi lipsa grădinilor de legume comunitare, potrivit sondajului citat.
În ciuda faptului că toţi respondenţii din micro-comunităţile bucureştene observă problemele de mediu din zona în care locuiesc, aproape 77% spun că nu sunt dispuşi să se implice în rezolvarea lor. Restul de 23% care vor să se implice consideră că ar putea contribui prin activităţi precum lansarea de petiţii, plantare de copaci, colectare separată, folosirea transportului public, construirea de piste şi/sau parcări de biciclete, întreţinerea curţilor din jurul blocului, colaborare cu comunitatea din bloc pentru a contacta asociaţii specifice şi comunicare în reţeaua de prieteni şi rude despre importanţa reciclatului, participare la întâlniri comunitare unde se dezbat probleme de mediu şi chiar implicare în organizare de evenimente.
Cum se pot implica bucureştenii pentru un mediu mai bun
În contextul rezultatelor sondajului, Fundaţia Comunitară Bucureşti, prin intermediul Platformei de mediu pentru Bucureşti şi cu sprijinul ING Bank România, a anunţat lansarea unui apel către bucureşteni să se implice şi să-şi transforme nemulţumirile în proiecte implementabile pe care să le înscrie în programul „În zona ta”. Prin acest program, Platforma de mediu pentru Bucureşti investeşte în proiecte civice de mediu în următorii doi ani, atât sub formă de granturi, cât şi prin iniţiative care să susţină implementarea lor, cum ar fi incubator de proiecte, mentorat şi acces la specialişti.
„Proiectele pot fi depuse de organizaţii non-guvernamentale, neafiliate politic, grupuri de iniţiativă, formate din cel puţin trei persoane care îşi asumă împreună planificarea şi implementarea unui proiect, sau instituţii de învăţământ de stat care vor desfăşura activităţile propuse într-una dintre zonele selectate. Aceştia pot înscrie proiectele până pe 31 martie, completând formularul disponibil pe site-ul Platformei de mediu pentru Bucureşti. După perioada anunţării ideilor selectate (1-10 aprilie), Platforma de mediu organizează un incubator de proiecte (15 aprilie-31 mai), urmând ca selecţia proiectelor finale să aibă loc între 1 şi 10 iunie. Implementarea se va realiza în perioada iunie 2024 - martie 2025”, au transmis iniţiatorii proiectului.
Sondajul a fost realizat cu 731 de respondeţi, la iniţiativa Fundaţiei Comunitare Bucureşti de către CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, în perioada decembrie 2023-februarie 2024, ca parte a programului „În zona ta”.
Foto: Freepik