O cercetătoare americană a realizat un studiu colaborativ care a testat 17 strategii comportamentale pentru a descoperi ce motivează oamenii să ia parte la acțiunile ecologice, descoperind că cele mai eficiente metode de motivare a acțiunilor climatice sunt intervențiile care vizează gândirea spre viitor, cum ar fi scrierea unei scrisori pe care un copil să o citească în câțiva ani, arată Science Daily care citează un studiu realizat de Universitatea din Pennsylvania.

Ce strategii comportamentale motivează acțiunile ecologice? Studiu realizat de Universitatea din Pennsylvania

Datele sondajelor arată că majoritatea oamenilor cred că schimbările climatice sunt reale, dar mulți nu acționează, iar Alyssa (Allie) Sinclair, cercetătoare postdoctorală la Laboratorul de Neuroștiințe ale Comunicării al profesoarei Emily Falk de la Școala de Comunicare Annenberg, s-a gândit mult la motivele pentru care s-ar putea întâmpla acest lucru, arată Science Daily.

„Oamenii pot avea dificultăți în a înțelege relevanța problemei pentru ei sau pentru persoanele pe care le cunosc [relevanță], se concentrează pe prezent în loc de consecințele viitoare [gândirea orientată spre viitor] sau simt că acțiunile lor nu contează [eficacitatea răspunsului]”, spune Sinclair, care este și membru al Penn Center for Science, Sustainability, and the Media al profesorului Michael Mann, o inițiativă comună a Annenberg Public Policy Center și a Școlii de Arte și Științe.

Pe baza studiilor privind comportamentul în materie de sănătate și a altor lucrări din domeniul psihologiei, neuroștiințelor și comunicării, Sinclair a condus o echipă interdisciplinară de cercetători care a examinat modalitățile de depășire a acestor bariere în calea acțiunilor climatice. În cadrul unui „turneu de intervenții” cu 7.624 de adulți din SUA, cercetătorii de la Pennsylvania, printre care Sinclair, Falk și Mann, au testat 17 intervenții axate pe temele relevanței, gândirii orientate spre viitor și eficacității răspunsului, pentru a vedea care sunt cele mai eficiente în motivarea acțiunilor.

„Am constatat că ajutându-i să se gândească la viitor – mai ales când viitorul îi implică pe ei înșiși și pe persoanele dragi – este cea mai eficientă modalitate de a-i motiva să acționeze”, spune Sinclair. Acest lucru este valabil atât pentru motivarea acțiunilor individuale, cum ar fi reducerea utilizării mașinii sau consumul de mese vegetariene, cât și pentru acțiunile colective, cum ar fi donațiile sau voluntariatul. Intervențiile care au pus accentul pe relevanță – de ce schimbările climatice ar trebui să conteze pentru tine și pentru persoanele dragi – au fost cele mai eficiente în motivarea oamenilor să distribuie articole și petiții. Concluziile lor sunt publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

„Au existat tot mai multe eforturi din partea altor echipe și din partea noastră pentru a analiza în mod sistematic ce funcționează și ce nu funcționează, și a fost cu adevărat gratifiant să vedem rezultatele acestor eforturi – să vedem că oamenii sunt deschiși la schimbare atunci când le oferim instrumentele și resursele necesare”, spune Falk. Acest studiu se bazează pe cercetările sale privind mesajele care motivează schimbări pozitive în comportamentele legate de sănătate.

Acest studiu întruchipează apelul din cadrul strategic al Universității Pennsylvania, „În principiu și în practică”, pentru un efort „total” al universității de a face mai mult în fața provocării climatice.

„Această lucrare reflectă colaborările emergente din campus în domeniul climatic, ceva ce încerc să promovez în noul meu rol de vice-rector pentru știința, politica și acțiunea climatică”, spune Mann, adăugând că „înțelegerea modului de comunicare a științei și a implicațiilor sale într-un mod care să conducă la politici și acțiuni utile este esențială” pentru acest rol.

Lucrarea este inovatoare și prin abordarea sa. Sinclair, prima autoare a articolului, explică faptul că modelul tradițional de testare a eficienței unei idei face dificilă compararea rezultatelor dintre studii, astfel că cercetătorii au decis să testeze mai multe idei. Ea afirmă că turneele de intervenție nu sunt o noutate, dar sunt rare, deoarece reprezintă eforturi ambițioase care necesită mult timp, energie și expertiză.

Care sunt concluziile studiului

Studiul, realizat în rândul participanților care afirmă existența și cauzele antropice ale schimbărilor climatice, a constatat că două strategii care vizează gândirea viitoare au avut cel mai puternic impact asupra intențiilor de a acționa: imaginarea unui viitor negativ care ar putea rezulta din neabordarea schimbărilor climatice și scrierea unei scrisori pentru un copil care să o citească în viitor. Ambele au crescut intențiile de a se angaja în acțiuni colective și individuale.

Abordarea bazată pe scrierea de scrisori a avut, de asemenea, cel mai mare impact asupra intenției de a distribui petiții, atât pe scară largă pe rețelele de socializare, cât și direct către o altă persoană. Două intervenții care vizează relevanța au avut cel mai mare impact asupra intenției de a distribui articole de știri: descrierea motivului pentru care titlurile știrilor despre schimbările climatice sunt importante pentru ei și pentru persoanele pe care le cunosc. S-a constatat că intervențiile care pun accentul pe eficacitatea răspunsului au crescut impactul perceput al acțiunilor pro-mediu, dar nu au inspirat în mod consecvent acțiuni.

Există câteva strategii la intersecția dintre relevanță, gândirea orientată spre viitor și eficacitatea răspunsului: brainstorming privind beneficiile personale pe termen scurt ale implicării în comportamente pro-mediu în următoarele șase luni și elaborarea unui plan detaliat pentru atingerea unui obiectiv individual sau colectiv. Acestea au crescut, de asemenea, intențiile de a acționa.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, strategii ineficiente, arătând că primirea de informații despre reducerea amprentei de carbon nu a crescut intențiile de a acționa. Acest lucru este important, deoarece multe agenții de mediu promovează acțiuni axate pe amprenta de carbon individuală, dar aceste strategii pot să nu fie eficiente.

„Există un decalaj enorm între acțiunile pe care oamenii tind să le considere importante și acțiunile care *chiar* contează când vine vorba de acțiuni climatice”, spune Mann. „Practicienii, adică comunicatorii și organizațiile care participă la comunicarea privind clima, ar putea să-și sporească eficacitatea prin incorporarea concluziilor cheie ale acestui studiu și ale altor lucrări conexe.”

Sinclair spune că perspectiva oamenilor de știință climatici a lipsit din multe lucrări de știință comportamentală privind schimbările climatice, iar Mann a sfătuit echipa cu privire la acțiunile cele mai importante.

Drumul de urmat

Autorii notează că, deși cercetările arată că „intențiile comportamentale sunt corelate în mod fiabil cu comportamentul real”, un obiectiv important pentru lucrările viitoare este de a testa dacă intervențiile lor cu cele mai bune rezultate schimbă comportamentul în lumea reală. Astfel de studii ar putea măsura impactul asupra unei acțiuni specifice – cum ar fi donațiile către organizații de mediu sau înscrierea în programe de energie regenerabilă – sau ar putea adopta o abordare longitudinală, evaluând în mod repetat comportamentul participanților în timp real.

În viitor, echipa își propune să adapteze concluziile sale în instrumente interactive online, să colaboreze cu muzeele pentru a evidenția intervențiile de vârf prin expoziții și activități interactive și să colaboreze cu jurnaliști de mediu.

„În ansamblu, recomandăm ilustrarea scenariilor viitoare și accentuarea impactului personal și social al schimbărilor climatice ca strategii principale pentru promovarea schimbării comportamentului și a schimbului de informații”, scriu ei.

În plus, ei notează că concluziile lor privind schimbarea comportamentului, motivația și schimbul de informații au aplicații potențiale în domenii dincolo de acțiunile climatice, cum ar fi motivarea comportamentelor sănătoase sau implicarea civică.