China a anunțat finalizarea Marelui Zid Verde, un proiect colosal destinat combaterii deșertificării. Acest „zid” ecologic, care măsoară 3.046 de kilometri, constă într-o centură de vegetație amplasată strategic în deșertul Taklamakan, conform unui raport IFL Science.

Un scut împotriva furtunilor de nisip

Proiectul include plantarea a numeroase specii de arbori, precum salcia roșie și saxaulul, care funcționează ca un baraj natural împotriva furtunilor de nisip. Conform stireverde.ro, Marele Zid Verde face parte din Programul Forestier pentru Trei Norduri al Chinei, o inițiativă demarată în 1978, cu obiectivul de a stopa extinderea deșertului Gobi și a altor zone aride. Programul, care se întinde până în 2050, este considerat unul dintre cele mai mari proiecte ecologice din lume, având ca țintă plantarea a 100 de miliarde de copaci.

Între optimism și scepticism

Deși amploarea proiectului este impresionantă, nu au lipsit criticile. Royal Geographic Society din Marea Britanie a semnalat posibile probleme legate de sustenabilitatea inițiativei. Specialiștii avertizează că plantarea unor specii de arbori neadaptate la condițiile aride din Taklamakan ar putea perturba ecosistemele locale, afectând flora și fauna specifice regiunii.

Un răspuns la o problemă globală

Cu peste 27% din terenurile sale afectate de deșertificare, China a fost nevoită să adopte măsuri drastice pentru a limita acest fenomen, agravat în ultimele decenii de schimbările climatice. Deșertificarea, însă, nu este o problemă exclusiv chineză. Studii recente arată că părți semiaride din Europa de Sud, inclusiv România, riscă să devină deșerturi până la sfârșitul secolului.

Proiectul Marelui Zid Verde oferă un exemplu ambițios de intervenție ecologică, dar rămâne de văzut dacă acesta va reuși să aducă beneficii pe termen lung, fără a genera efecte colaterale negative asupra mediului.