Conferința ONU privind schimbările climatice din 2024 (UNFCCC COP 29) a avut loc zilele trecute la Baku, și s-a încheiat cu un acord financiar pentru a ajuta țările mai sărace să facă față schimbărilor climatice care este aspru criticat, iar activiștii pentru combaterea schimbărilor climatice solicită mai multe acțiuni. Mai mult, mediul de afaceri caută detalii în fața mesajelor contradictorii ale COP29 privind schimbările climatice, arată și Reuters.

COP29, la un pas de eșec. Acordul „in extremis” nemulțumește activiștii de mediu

Negocierile din capitala Azerbaidjanului au fost prelungite 30 de ore, la finalul cărora țările bogate au ajuns la acordul de a-și crește contribuția la 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035.

Liderii occidentali au salutat înțelegerea, președintele american Joe Biden declarând că acesta aduce lumea „cu un pas semnificativ mai aproape„ de atingerea obiectivelor noastre climatice. Pe de altă parte African Group of Negotiators l-a descris ca fiind „prea puțin, prea târziu”. În asentiment a fost reprezentantul Indiei, care a calificat banii drept „o sumă infimă”.

Țările sărace au cerut 1.300 de miliarde de dolari ajutor în eforturile de a combate efectele schimbărilor climatice. În prezent, sunt plătiți 100 de miliarde de dolari, în temeiul unui acord anterior și suma este menită să ajute țările vulnerabile la schimbările climatice să treacă la energie curată.

Este așteptat ca suma să provină din subvenții guvernamentale și din sectorul privat – bănci și întreprinderi – și ar trebui să ajute țările să renunțe la combustibilii fosili și să utilizeze energie regenerabilă.

„Lamentabil și inadecvat”

Această promisiune de suplimentare a fondurilor este o recunoaștere a faptului că națiunile mai sărace suportă o povară disproporționată din cauza schimbărilor climatice, dar, în același timp, au contribuit istoric cel mai puțin la criza climatică.

Șeful delegației Greenpeace la COP29 a afirmat că acordul de ultim moment privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice este „lamentabil de inadecvat”, acuzând țările exportatoare de combustibili fosili că sunt „negustori disperați”.

COP30 va avea loc în Belem (Brazilia), în perioada 10 – 21 noiembrie 2025.

Având în vedere că rolul Statelor Unite în viitoarele discuții privind clima este pus sub semnul întrebării din cauza președintelui ales Donald Trump, atenția se îndreaptă către cine ar putea deveni adevăratul lider în domeniul climei în absența preconizată a SUA în următorii patru ani. Succesorul natural, scrie presa de specialitate, este China.

Mesaje contradictorii pentru mediul de afaceri

Acordurile COP29 privind finanțarea și piețele carbonului ar putea duce la o creștere cu miliarde de dolari a fluxului de afaceri, dacă țările vor prezenta anul viitor planuri climatice cu politici clare pentru piețe și investiții, arată Reuters.

Aceste planuri, care trebuie prezentate organismului Națiunilor Unite pentru climă înainte de următorul summit al ONU privind clima din Brazilia, trebuie să descrie etapele de realizare a unor proiecte realiste și mai puțin riscante.

Cu toate acestea, rămân întrebări cu privire la ritmul tranziției după ce unele țări au încercat să încetinească trecerea lumii de la combustibilii fosili, oferind consiliilor care se luptă deja cu implicațiile revenirii lui Donald Trump la președinția SUA și mai multe întrebări dificile la care să reflecteze.

Două săptămâni de negocieri dificile în capitala Azerbaidjanului, Baku, au avut ca rezultat un acord privind o finanțare anuală de 300 de miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice până în 2035. Multe țări în curs de dezvoltare au declarat că angajamentul nu va fi suficient pentru a le ajuta să elaboreze planuri naționale solide privind clima.
În timp ce investițiile din sectorul privat au fost evocate pe tot parcursul summitului – inclusiv în angajamentul unei bănci de dezvoltare multilaterală de a mobiliza 65 de miliarde de dolari în fiecare an – diavolul va fi în detalii.

Unele dintre aceste detalii ar putea apărea în discuțiile dintre țări în perioada premergătoare summitului COP30 de anul viitor, unde acestea își vor elabora următorul set de planuri de reducere a emisiilor.

Țările trebuie să își prezinte planurile naționale privind clima în luna februarie, însă multe au declarat că nu vor respecta termenul limită. Întreprinderile au solicitat ca aceste planuri să includă proiecte și eforturi care sunt „pregătite pentru investiții” – și cu cât mai multă specificitate posibil – pentru a ajuta investitorii să evalueze angajamentele și riscurile pe termen lung.
Diviziunile și furia au ieșit la iveală în cadrul COP29 joi, pe măsură ce se apropia termenul limită.

Banii vor începe să curgă numai după ce obiectivele comune convenite în cadrul unor evenimente precum COP29 vor fi transpuse în „reglementări, legislație și alte măsuri politice”, a declarat Thomas Tayler, responsabil cu finanțarea combaterii schimbărilor climatice la administratorul de active Aviva Investors.

La fel de important va fi să se demonstreze angajamentul de a pune în aplicare aceste politici și norme și de a raporta cu privire la progresele înregistrate, a declarat Tayler.

Informații contradictorii privind energia

În timp ce negocierile privind clima sunt dificile chiar și în cele mai bune momente, ultima rundă a început la Baku la numai o săptămână după ce Trump, un negator al schimbărilor climatice, a câștigat alegerile prezidențiale americane din 5 noiembrie. Puțini se așteaptă ca Trump să ofere finanțare pentru climă din partea celei mai mari economii a lumii sau să protejeze politicile americane favorabile investițiilor în domeniul climei.

Deși țările participante la COP29 au stabilit noul obiectiv de 300 de miliarde de dolari pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, acestea au garantat suma doar până în 2035, deși s-au angajat să acorde prioritate celor mai vulnerabile națiuni pentru aceste fonduri.

De asemenea, acestea au început să discute despre noi surse potențiale de venituri, cum ar fi taxele globale – asupra industriilor poluante, cum ar fi aviația și transportul maritim de mărfuri, asupra comerțului cu petrol și gaze, asupra tranzacțiilor financiare și asupra persoanelor foarte bogate.

Deși aceste eforturi ar putea contribui la creșterea atractivității proiectelor de infrastructură în regiunile mai riscante ale lumii, atragerea investitorilor axați pe profit este încă în desfășurare.
Tranziția mondială către energia ecologică a fost deja încetinită de războiul din Ucraina și de criza energetică care a urmat, guvernele încetinind reformele ecologice, iar companii precum BP și Unilever revenind asupra eforturilor lor.

În această privință, COP29 nu a fost de ajutor. Pe fondul lobby-ului exercitat de țări precum Arabia Saudită, potrivit mai multor surse din țară prezente la COP29, summitul nu a reușit să ofere nicio măsură pentru continuarea angajamentelor luate anul trecut la COP28 de a renunța la combustibilii fosili și de a-și tripla capacitatea de energie regenerabilă până în 2030.

„Influența lobby-urilor din domeniul combustibililor fosili rămâne un obstacol semnificativ care trebuie abordat înainte de COP30, dacă se dorește realizarea unor progrese semnificative”, a declarat David King, președintele Climate Crisis Advisory Group.

Perspectivă optimistiă pentru eliminarea carbonului

Pentru companiile implicate în proiecte de eliminare a carbonului, COP29 a oferit o perspectivă mai optimistă prin încheierea unui acord îndelung luptat pentru rezolvarea regulilor de comercializare a compensațiilor naționale de carbon, inclusiv stabilirea unui registru central care să poată emite aceste credite și să urmărească vânzările lor.

Se speră că claritatea în ceea ce privește structura pieței va încuraja țările și companiile să investească, răspunzând în același timp preocupărilor lor legate de riscul de reputație. Cu toate acestea, acordul a clarificat faptul că implicarea registrului ONU nu reprezintă un sigiliu automat de aprobare pentru calitatea creditelor.

„Sunt multe alte finanțări care trebuie făcute pe baza acestui acord”, a declarat Eliot Whittington, ofițer șef pentru schimbarea sistemelor la Cambridge Institute for Sustainability Leadership.