La începutul lunii august, temperatura Mării Negre era de 29,5 °C, valoare care nu a mai fost atinsă în ultimii 25 de ani, iar în Mediterană a ajuns la 30 de grade, lucru care duce la furtuni violente și naufragii.

Curenții care vin dinspre Bosfor și Dardanele au reușit să ridice temperatura cu 2 până la 3 grade în ultimele câteva luni, spun specialiștii.

Și Marea Mediterana a stabilit un nou record zilnic de temperatură. Potrivit experților, acest dezechilibru poate provoca un nou tip de furtuni, neîntâlnite până acum în zona țării noastre.

Crește alarmant temperatura Mării Negre și a Mării Mediterane. Noi recorduri zilnice de temperaturi‍

După scufundarea unui iaht zilele trecute, experții spun că Marea Mediterană devine o mare tot mai periculoasă pentru navigație, spun experții în climă și comandanții de nave, arată Reuters.

Un om a murit și șase persoane sunt încă date dispărute, inclusiv antreprenorul britanic de tehnologie Mike Lynch, după ce Bayesian, un velier lung de 56 de metri (184 ft), a fost lovit de o furtună feroce luni, scufundându-se în câteva minute.

Climatologii spun că încălzirea globală face ca astfel de furtuni violente și neașteptate să fie mai frecvente într-o mare folosită ca loc de joacă de vară pentru milioane de turiști, inclusiv pentru câțiva bogați care navighează pe apele sale pe superyachturi.

Luca Mercalli, președintele societății meteorologice din Italia, a declarat că temperatura la suprafața mării din jurul Siciliei în zilele premergătoare naufragiului a fost de aproximativ 30 de grade Celsius (86 de grade Fahrenheit), cu aproape trei grade mai mult decât în mod normal.

„Acest lucru creează o sursă enormă de energie care contribuie la aceste furtuni”, a declarat el pentru Reuters.

Pericolul de la marea preferată de milioane de români: Devine din ce în ce mai periculoasă

Schimbările din „Mare Nostrum” (Marea Noastră), cum numeau vechii romani Marea Mediterană, sunt observate și de comandanții experimentați, precum Massimo Aramu, care conduce școala de navigație Akua pe coasta din apropierea capitalei italiene.

Navigând în prezent în jurul Greciei, Aramu a declarat că nu îi place să navigheze pe coasta tireniană a Italiei, în jurul Siciliei sau al insulelor Baleare spaniole, deoarece există „adesea situații critice cu puține avertismente”.

Săptămâna trecută, o furtună similară cu cea care a scufundat nava Bayesian a lovit arhipelagul Baleare, care include insulele Ibiza și Mallorca, lăsând mai multe iahturi eșuate pe țărm.

Giuliano Gallo, un fost căpitan care a traversat Atlanticul și a scris mai multe cărți despre navigație, a declarat că Mediterana seamănă din ce în ce mai mult cu Caraibe, care are zone pe care multe ambarcațiuni le evită în anumite perioade ale anului.

„Dar lucrurile sunt mai puțin previzibile în Mediterana”, a spus el.

Un alt semn al vremii mai neregulate din Marea Mediterană a fost observat în urmă cu un an, când mii de oameni au fost uciși în Libia de inundațiile provocate de așa-numita medicane – o furtună mediteraneană supraîncărcată, alimentată de mările mai calde.

Karsten Borner, căpitanul unei ambarcațiuni care a fost ancorată lângă Bayesian, dar care a scăpat, a declarat că furtuna de luni a fost „foarte violentă, foarte intensă, cu multă apă și cred că un sistem de întoarcere ca o tornadă”.

De asemenea, el a dat vina pe episoadele mai frecvente de căldură intensă din timpul lunilor de vară pentru rolul jucat în provocarea unor astfel de furtuni.

„Apa este … mult prea caldă pentru Mediterana și acest lucru provoacă cu siguranță furtuni puternice, cum am avut acum o săptămână în Baleare, cum am avut acum doi ani în Corsica și așa mai departe”, a spus el.

Și Marea Neagră este mai caldă decât ar trebui să fie în mod normal.