Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai complexe și valoroase zone umede din Europa, alcătuită dintr-un sistem vast de canale, mlaștini, insule de stuf și păduri.
Recunoscută drept rezervație a biosferei și inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, Delta are o importanță ecologică și geografică deosebită, conform stirileprotv.ro.
Delta contribuie în mod activ la extinderea teritoriului național prin acumularea de sedimente transportate de fluviul Dunărea din diverse regiuni ale Europei. Aceste depuneri formează periodic noi insule și modifică treptat configurația geografică a regiunii
Cu o suprafață de aproximativ 5.700 km², din care doar 10% reprezintă uscat, Delta Dunării este a doua ca mărime din Europa după Delta Volgăi, dar unică prin biodiversitatea concentrată într-un spațiu restrâns și prin statutul său internațional.
Biodiversitate și ecosisteme
În arealul Deltei se regăsesc 23 de tipuri de ecosisteme, de la ape dulci și sărate, la pajiști, lacuri și plaje. Fauna include sute de specii de păsări, printre care pelicanii (cea mai mare colonie din afara Africii), cormoranii și gâștele cu gât roșu, alături de reptile, amfibieni, pești, moluște și nevertebrate. Delta este un habitat esențial pentru migrația și reproducerea păsărilor.
Cu toate acestea, prezența în număr mare a speciilor piscivore afectează resursele halieutice, ceea ce generează provocări pentru comunitățile locale de pescari. De exemplu, un singur cormoran poate consuma până la 3 kg de pește pe zi.
Sturionii, în special morunul (beluga), sunt printre cele mai emblematice specii din zonă. Existența exemplarelor de mari dimensiuni a fost documentată istoric, cea mai mare captură înregistrată fiind de 888 kg, la finalul secolului al XIX-lea.
Aspecte demografice și istorice
Delta Dunării are o densitate scăzută a populației (aproximativ 2 locuitori/km²), repartizată în 32 de localități, dintre care doar Sulina are statut de oraș. Populația este etnic diversă, incluzând români, ucraineni, ruși lipoveni, turci și alte grupuri. Diversitatea culturală reflectă trecutul regiunii ca punct strategic de comerț și intersecție între imperii.
Orașul Sulina, accesibil doar pe cale navigabilă, a fost un centru important în secolul al XIX-lea, sediu al Comisiunii Europene a Dunării. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a suferit distrugeri semnificative, dar păstrează vestigii valoroase, precum cimitirul multietnic.
Performanță sportivă și moștenire locală
Comunitățile din Deltă au contribuit semnificativ la sportul românesc. Satul Crișan, cu o populație de aproximativ 1.200 de locuitori, a dat 25 de campioni olimpici, mondiali și europeni la kaiac-canoe, cel mai cunoscut fiind Ivan Patzaichin.
Dunărea – axă hidrologică și culturală a Europei
Fluviul Dunărea, cu o lungime de 2.850 km, este al doilea ca mărime din Europa și traversează zece țări, mai mult decât orice alt râu european. Parcurge patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Este navigabil pe o distanță de peste 2.400 km și joacă un rol esențial în transportul fluvial și aprovizionarea cu apă potabilă a peste 20 de milioane de persoane.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Dunărea a fost scenă de confruntări, iar epavele unor nave scufundate în mod deliberat sunt vizibile și astăzi în perioadele de secetă.
Dunărea în cultură și conservare
Fluviul a inspirat numeroase lucrări artistice, fiind un simbol recurent în literatură, muzică și cinematografie. Compoziții precum valsul „Dunărea Albastră” de Johann Strauss reflectă importanța culturală a acestei ape continentale.
De-a lungul Dunării există opt parcuri naționale în șapte țări europene, care oferă oportunități pentru turism ecologic, cercetare științifică și conservarea biodiversității.
