Societatea civilă din România prezintă o serie de propuneri pentru o tranziție verde echitabilă, care să asigure că nicio țară, regiune sau cetățean nu rămâne în urmă. Peste 40 de organizații din domenii precum climă, energie, agricultură și biodiversitate au elaborat un document de poziție destinat instituțiilor europene. Aceste organizații solicită sprijinul autorităților române pentru susținerea intereselor economice naționale și ale cetățenilor în contextul tranziției verzi europene, conform adevarul.ro.
La o recentă masă rotundă, organizată de Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE), s-a discutat viitorul Pactului Verde European. Conform experților români, acest pact reprezintă o oportunitate unică pentru a aborda problemele schimbărilor climatice, pierderea biodiversității și poluarea, cu succesul său depinzând de reducerea riscurilor sociale și distribuirea echitabilă a costurilor și beneficiilor tranziției verzi.
Creștere economică sustenabilă
Tranziția verde trebuie să asigure creștere economică sustenabilă, locuri de muncă bine plătite și dezvoltarea industriei și agriculturii, îmbunătățind în același timp condițiile de viață ale cetățenilor și reducând inegalitățile sociale. Politicile Pactului Verde trebuie să recunoască diferențele între economiile performante și țările care au aderat recent la UE, cum este cazul României, pentru a evita accentuarea decalajelor economice.
În contextul actual al multiplelor crize, inclusiv climă, biodiversitate și inflație, este necesară o schimbare de paradigmă economică spre una bazată pe bunăstare și sustenabilitate. Reprezentanții societății civile din România subliniază importanța unei colaborări strânse între nivelurile de guvernanță europene și naționale pentru atingerea obiectivelor de mediu și sociale.
Propunerile societății civile includ:
Implementarea unor cadre de dialog eficient cu cetățenii pentru a obține consens public.
Realizarea de studii de impact social și de mediu pentru identificarea riscurilor și impactului asupra diferitelor grupuri sociale.
Introducerea condițiilor sociale și de protecție a mediului pentru toate instrumentele de finanțare europene.
Prioritizarea investițiilor care combat schimbările climatice, pierderea biodiversității și reducerea inegalităților sociale.
Susținerea rețelelor de energie electrică descentralizate și bazate pe prosumatori.
Crearea unui registru european pentru zone protejate și identificarea zonelor de accelerare a investițiilor în energie regenerabilă.
Asigurarea accesului universal la servicii energetice sustenabile și sigure.
Armonizarea politicilor de mediu
În sectorul agricol, societatea civilă propune armonizarea politicilor de mediu și agricole, susținerea deciziilor prin studii de impact, introducerea unui Comisar European pentru Sistemul Agroalimentar și extinderea mecanismului de taxare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM) în domeniul agroalimentar. De asemenea, este necesară descentralizarea sistemului agroalimentar și susținerea lanțurilor scurte de aprovizionare, promovarea agriculturii regenerative și stimularea inovării în agricultură.
Colaborare cu noile structuri europene
Reprezentanții societății civile din România își exprimă disponibilitatea pentru dialog și colaborare cu noul Parlament European și noua Comisie Europeană, sperând într-un dialog constructiv bazat pe inputurile organizațiilor de la firul ierbii.
„Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog și colaborare, precum și speranța ca noul Parlament European și noua Comisie Europeană să se angajeze într-un dialog constructiv, bazat pe input de la firul ierbii, cu organizațiile societății civile din România”, se mai arată în documentul comun al CESE și al organizațiilor Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000.