Solutii

Este mindfulness soluția la schimbările climatice? Ce rol are meditația în schimbarea obiceiurilor spre sustenabilitate

4
min
1/9/2024

Criza climatică a fost provocată de oamenii care tratează planeta ca pe o resursă ce trebuie exploatată. Trebuie să ne amintim de unde venim și să înțelegem legătura noastră cu Pământul. Este mindfulness busola, se întreabă Climate News.

Este mindfulness soluția la schimbările climatice? Ce rol are meditația în schimbarea obiceiurilor spre sustenabilitate

Termenul „mindfulness” se referă la procesul de concentrare a atenției și de conștientizare a propriei experiențe în momentul prezent, implică provocarea tiparelor de gândire preexistente și încurajează o mentalitate flexibilă și adaptivă. Prin mindfulness, indivizii sunt capabili să dezvolte noi modele de gândire critică care pot duce la schimbări cognitive de conștiință.

Rezultatul este că un individ sau un colectiv dezvoltă o mai bună înțelegere a legăturii noastre inerente, ca oameni, cu pământul și ecosistemele noastre. Acest lucru ar putea duce la o mai bună conștientizare și la o mai bună luare a deciziilor cu privire la impactul nostru asupra mediului.

Diverse studii privind legătura cu natura și comportamentele de mediu au arătat că persoanele care au un sentiment mai puternic de legătură cu natura sunt mai puțin predispuse să adopte comportamente dăunătoare mediului. Din moment ce există înțelegerea faptului că, dacă afectăm mediul în care trăim și de care depindem, ne afectăm de fapt pe noi înșine, arată The Climate News.

Nu este o surpriză faptul că cei care petrec cel puțin 2 ore pe săptămână în natură se simt mai bine, dar având în vedere că resursele lumii scad rapid și că efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai răspândite, ar putea fi aceasta piesa lipsă în lupta noastră pentru planetă?

Totul este interconectat

Walter Willet, profesor de epidemiologie și nutriție și director al Centrului Thich Nhat Hanh, a vorbit recent în cadrul unui eveniment Symposium, care reunește o colecție de academicieni, lideri comunitari, activiști și practicanți de mindfulness care au studiat cu Thich Nhat Hanh, un călugăr budist care a introdus mindfulness în lumea occidentală.

Willet l-a citat pe Hanh: „Când te trezești și vezi că Pământul nu este doar mediul înconjurător, ci că Pământul suntem noi, atingi natura inter-singurătății”.  Interbeing este un termen dezvoltat de Hanh și este înțeles ca referindu-se la interdependența tuturor lucrurilor din univers.

Mindfulness acționează ca o punte. Această punte oferă timp și spațiu, într-o lume a suprastimulării și a activității, pentru a simți și înțelege cu adevărat această interdependență și legătură cu pământul.O mai bună înțelegere a acestui lucru crește dorința de a întreprinde acțiuni pozitive pentru planetă.„Mindfulness ne permite să simțim și să vedem cu adevărat prețiozitatea tuturor lucrurilor... miraculozitatea incomprehensibilă și uluitoare a lumii”, a declarat Melissa Hoffer, vorbitoare la simpozion și prima șefă pentru climă din Massachusetts.

Prin mindfulness putem dezvolta o mai mare apreciere pentru planeta noastră, ceea ce, la rândul său, încurajează o mai mare prioritizare a importanței soluțiilor și acțiunilor ecologice.

Renunțarea la obiceiuri

Mindfulness îmbunătățește conștientizarea comportamentelor obișnuite, prin practica acordării unei atenții sporite proceselor noastre mentale automate, astfel încât să putem opri pilotul automat și să scoatem la suprafață inconștientul.

Niciunul dintre noi nu este perfect. Fie că treceți la lapte de ovăz, încercați o dietă vegană sau alegeți să mergeți la serviciu cu bicicleta, schimbările de comportament în vederea unor alegeri mai bune pentru planetă reprezintă o provocare. Mindfulness poate ajuta la depășirea acestor provocări printr-o mai mare conștientizare și renunțarea la atașamentul față de vechile obiceiuri.

Într-un studiu care a analizat legătura dintre mentalitatea unei persoane și adaptarea la schimbările climatice, s-a constatat că persoanele cu un scor ridicat de mindfulness au fost corelate pozitiv cu un scor ridicat de motivație generală pentru adaptarea la schimbările climatice.

Ce a demonstrat studiul

Studiul a sugerat că acest lucru poate fi un rezultat al influenței asociate pe care mindfulness o are în susținerea atitudinilor compasive sau pline de speranță, care pot îndepărta oamenii de comportamentul fatalist și pot încuraja o creștere a acțiunilor pro-mediu.Factorii de decizie și politicienii ar trebui să fie atenți?

Inițiativa Mindfulness consideră că introducerea mindfulness la nivel politic și în cadrul procesului de elaborare a politicilor climatice este esențială pentru colaborarea la luarea deciziilor privind criza climatică.

În 2022, când oficialii UE lucrau la politica climatică a blocului celor 27 de țări, Mindfulness Initiative a realizat un raport în care dezvoltatorii de politici participau la un curs „inner green deal”.

Scopul cursului a fost de a crea o conexiune mai profundă între factorii de decizie și negociatori și a integrat plimbări prin pădure în apropiere de Bruxelles și sesiuni de meditație. Intenția acestui accent pus pe conexiunea cu natura și pe mindfulness a fost de a stimula „compasiunea față de mediu” în rândul acestor responsabili politici.Rezultatele inițiale obținute de la primii 80 de participanți au sugerat că cursul a consolidat impulsul funcționarilor de a face față crizei climatice și de a depăși propria lor suferință personală legată de criza climatică.

Inițiativa Mindfulness a publicat raportul „Reconnection:Meeting the Climate Crisis Inside Out”, care atribuie eșecul de a aplica soluții la criza climatică într-un ritm sau la o scară semnificativă, ca fiind datorat aceluiași factor care generează criza: absența unei conexiuni conștiente cu noi înșine și o separare creată de ceilalți și de mediu

Deși soluția la criza climatică nu se poate rezuma în mod singular la meditația sub un copac, este clar că mindfulness poate fi utilizat ca instrument pentru a contribui la reprioritizarea necesară a naturii de către societate și pentru a ajuta factorii de decizie politică să colaboreze mai eficient în elaborarea de soluții.