Vinerea trecută, pe 7 februarie, a avut loc la Reprezentanța Comisiei Europene din România evenimentul anual al Pactului climatic din România. Peste 60 de ambasadori și ambasadoare, parteneri, reprezentanți ai Europe Direct, parteneri oficiali ai Pactului (precum Ateliere Fara Frontiere), agenția de PR a acestuia (DC Communication) și diverși alți stakeholderi din lumea educației, științifică, cercetare și media au acceptat provocarea de a reflecta privind viitorul acțiunii climatice în țara noastră, arată REPER21.

În ultimii ani, România a fost afectată de diverse evenimente sanitare, geopolitice, economice, politice, ecologice și climatice, în particular. Neanticipate, acestea au destabilizat profund cotidianul și activitatea profesională a fiecăruia dintre noi. Ne-au făcut să înțelegem că viitorul nostru nu va fi o desfășurare liniară și previzibilă, ci mai curând un proces cu “rupturi” care vor genera frecvent diverse “poli-crize”. În acest context, reflecția constructivă și participativă cu privire la viitor devine obligatorie.

Eveniment anual al Pactului climatic din România Reprezentanța Comisiei Europene. Reflecții privind viitorul acțiunii climatice

Pactul Climatic European reprezintă cadrul ce asigură conștientizarea și acțiunea cetățenească privind diminuarea fenomenului schimbărilor climatice și adaptarea la impacturile sale. Lansat de Comisia Europeană, această mișcare însoțește Green Deal, tranziția energetică și toată paleta de politici prin care UE adresează obiectivele climatice, la orizontul 2050.

În fiecare stat membru, Pactul Climatic European se dezvoltă într-un „ecosistem” format din ambasadori climatici, un coordonator național și o comunitate de suport. Ambasadorii climatici sunt persoane cu motivație și expertiză în acțiunea climatică, selectați anual de către Comisia Europeană în fiecare țară pe baza unui plan de acțiune. România are în prezent 36 de ambasadori climatici în întreaga țară, cu experiențe vaste în diverse domenii: antreprenoriat și economie socială, tineret, juridic, educație, permacultură, economie circulară, finanțe și peisagistică.

Coordonatorul național al Pactului în România este REPER21 (Rețeaua pentru Promovarea unei Economii Responsabile, sec. XXI), nominalizat pentru acest rol
de către Comisia Europeană în septembrie 2023.

REPER21 este o asociație înființată în 2006 având ca scop promovarea dezvoltării durabile și lupta împotriva schimbărilor climatice, în special prin intervenții educaționale.

Comunitatea de suport este formată din persoane și organizații care sprijină direct sau indirect obiectivele și activitățile Pactul Climatic în fiecare țară prin acțiuni de conștientizare privind provocările schimbărilor climatice. Un rol important în cadrul comunității îl au partenerii oficiali ai Pactului Climatic, așa cum este cazul Ateliere fără Frontiere din România.

„Ne-am îndreptat către această direcție strategică pentru a ne desprinde din mizele pe termen scurt ale prezentului și pentru a înțelege, împreună, că există mai multe viitoruri posibile, influențate de diverse variabile.

Am propus pentru facilitarea atelierului metoda de #analizămorfologică, un instrument emblematic folosit la nivel global pentru reflecții participative, complexe, privind scenarii de evoluție ale diverselor sisteme. Este de altfel o metodă pe care în REPER21 am aplicat-o sistematic în ultimul deceniu în zeci de ateliere cu cetățenii și de fiecare dată ne-a permis să vedem “mai departe, mai larg și mai adânc”, așa cum spunea Gaston Berger.

Variabilele pe care le-am luat în considerare pentru analiza acțiunii climatice în următorii 10 ani au inclus educația, relația cu natura, geopolitica, energia, sisteme de finanțare, modele de producție și consum, drepturi și echitate, dezbătute retrospectiv și prospectiv în diverse grupuri moderate de ambasadorii și partenerii Pactului climatic, cărora le mulțumim: Emil Zorila, Vladimir Boc, Mihail Caradaica, Bogdan Dragnea, Roxana Chirițoiu, Ramona Rusanu, Iohana Cristina Udrescu, Lorita Constantinescu și Raul Pop”, arată organizatorii.

Procesul de construcție participativă de scenarii a fost demarat printr-un panel introductiv, în cadrul căruia o serie de persoane cu experiențe deosebite în zona climatică, ecologică și educațională au împărtășit viziunile lor privind acțiunea climatică din țara noastră și diversele variabile care o pot influența.

„Una dintre mizele gândirii prospective asupra căreia am reflectat în tot procesul este că viitorul nu ne este dat, nici nu trebuie invocat sau întrezărit, ci este un proiect care se #construiește prin acțiunea fiecăruia și, mai ales, prin #acțiunicolective. Ne-am aplecat asupra acestora la finalul atelierului și sperăm ca măcar o parte să prindă viață și să vi le dezvăluim aici pe pagină în 2025”, a conchis REPER21.