Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a avut o întâlnire de lucru cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România. Pe agenda discuțiilor s-a aflat colaborarea în domeniul energiei, principalul obiectiv fiind în acest moment investițiile în domeniul nuclear, transmite ministrul, dar și detaliile referitoare la proiectul de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră, unde SUA a venit cu o investiție de 500 de milioane de euro.

În urmă cu 6 luni au început lucrările la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia-MGD, și astfel România va fi probabil prima țară care va extrage gaze naturale din Marea Neagră. Proiectul presupune operaţiuni tehnice dezvoltate în premieră în România după 1989. Acesta prevede o staţie de tratare a gazelor – la 2 km de ţărm, 4,3 km de conducte terestre, 121 km de conducte offshore, platforma de producţie ANA, cu 4 sonde (70 metri adâncimea apei), 18 km conducte conectoare între zăcămintele ANA şi Doina, sonda Doina (85 m adâncimea apei). Toate cele 5 sonde de producţie vor fi forate de GSP Uranus.

Grup Servicii Petroliere și Black Sea Oil & Gas au anunţat, la începerea etapei de instalare a conductei de peste 120 de km, care va aduce gaze în România din platoul continental al Mării Negre, că la intrarea în producţie, cantitatea de gaze exploatată va acoperi 10% din necesarul de gaze al României.

Acest acord a fost anunțat și în contextul în care în România este în vigoare Programul Național de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție, și care este finanțat pe parcursul a două perioade de programare: 200 milioane euro în timpul Cadrului  Financiar Multianual (2014-2020), prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) și 800 milioane euro în exercițiul financiar 2021-2027, prin intermediul Programului Operațional Transport. Concret, programul va putea fi implementat până la finalul anului 2029.

Racordarea la gaze naturale are două obiective majore. Pe de o parte, creșterea standardelor de viață pentru populație, prin îmbunătățirea condițiilor de încălzire și de preparare a hranei, iar pe de altă parte prin reducerea poluării, având în vedere că multe dintre locuințe sunt acum încălzite pe bază de lemne, cu impact major în emiterea de noxe și poluanți, în contradicție cu politicile de mediu ale Uniunii Europene.