România, una dintre cele mai bogate țări europene în biodiversitate, se confruntă cu un declin alarmant al faunei sălbatice, avertizează WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură). Schimbările climatice, defrișările ilegale, poluarea, braconajul și dezvoltarea nesustenabilă a infrastructurii reprezintă principalele amenințări care pun în pericol specii emblematice precum ursul brun, lupul, râsul, zimbrul, vidra și sturionul dunărean.
Impactul asupra ecosistemelor și al vieții umane
Fragmentarea habitatelor este una dintre cele mai mari probleme. Construcția de drumuri și autostrăzi fără a ține cont de coridoarele ecologice izolează populațiile de animale sălbatice, generând conflicte între om și animale. Coliziunile între autovehicule și fauna sălbatică cresc, iar izolarea genetică amenință viabilitatea pe termen lung a speciilor.
Schimbările climatice, de asemenea, influențează tiparele de migrație, hrănire și reproducere, afectând profund comportamentele speciilor și echilibrul ecologic. Fără o natură sănătoasă, se degradează calitatea vieții oamenilor, iar sănătatea fizică și mentală poate fi afectată.
Eforturile și succesele WWF-România
WWF-România a înregistrat progrese notabile:
– Reintroducerea zimbrilor: În Munții Țarcu, numărul zimbrilor liberi a depășit 200, după doar un deceniu de la reintroducerea lor.
– Conservarea sturionilor: Prin colaborarea cu pescarii și autoritățile, au fost protejate rutele de migrație și au fost desfășurate programe de conștientizare pentru combaterea braconajului.
– Transformarea Băilor Tușnad în „bear smart city”: Această inițiativă pilot a redus la zero conflictele om-urs și este un model pentru alte comunități.
Amenințări persistente
Pe lângă succesele izolate, România continuă să se confrunte cu probleme majore:
– Tăierile ilegale de păduri pun presiune asupra habitatelor naturale.
– Proiectele hidroelectrice nesustenabile afectează râurile sălbatice, blocând rutele de migrație ale sturionilor.
– Vânătoarea la trofeu pentru urși, permisă de o lege recent adoptată, prioritizează interesele economice, ignorând conservarea.
Ce este de făcut?
WWF-România subliniază că viitorul biodiversității depinde de deciziile luate astăzi. Printre măsurile esențiale se numără:
– Refacerea coridoarelor ecologice pentru a asigura conectivitatea habitatelor.
– Reducerea utilizării pesticidelor și promovarea agriculturii sustenabile.
– Continuarea proiectelor de reintroducere a speciilor și protejarea habitatelor esențiale.
– Dezvoltarea proiectelor de infrastructură ținând cont de impactul ecologic.
„Fără o natură sănătoasă, viitorul copiilor noștri este sumbru,” avertizează Hanny Bratu, director WWF-România, făcând apel la responsabilitate și implicare pentru protejarea „Mamei Natură.”
Concluzie
România are șansa de a deveni un lider european în conservarea naturii, dar succesul depinde de angajamente clare, de susținerea inițiativelor bazate pe știință și de colaborarea strânsă între autorități, comunități și organizațiile de mediu. Fiecare acțiune întreprinsă astăzi este un pas către un viitor mai sigur și mai bogat pentru generațiile următoare.
