De luni de zile, cel mai mare aisberg din lume, A23a, a rămas blocat la nord de Antarctica, refuzând să se deplaseze odată cu cel mai puternic curent oceanic de pe Pământ, Curentul Circumpolar Antarctic (ACC). Blocul de gheață, de două ori mai mare decât Londra, este prins deasupra unui cilindru uriaș de apă în rotație, un fenomen cunoscut sub numele de Coloana Taylor.
Oamenii de știință au observat că acest aisberg, care cântărește aproape un trilion de tone, este ținut în loc de un vortex creat de o denivelare de 100 km lățime pe fundul oceanului, numită Pirie Bank. Aceasta face ca A23a să se rotească în sens invers acelor de ceasornic cu aproximativ 15 grade pe zi, prelungindu-i astfel durata de viață, raportează BBC.
Profesorul Mark Brandon de la Open University a declarat pentru BBC: „De obicei, te gândești la aisberguri ca la lucruri trecătoare; se fragmentează și se topesc. Dar nu și acesta. A23a este aisbergul care pur și simplu refuză să moară”. Longevitatea sa este bine documentată; s-a desprins de coasta Antarcticii în 1986, dar a rămas blocat timp de trei decenii în nămolurile de fund ale Mării Weddell. Abia în 2020 a început să plutească din nou, îndreptându-se spre nord, spre aer și ape mai calde.
În aprilie 2023, A23a a intrat în ACC, o forță capabilă să miște de o sută de ori mai multă apă decât toate râurile Pământului la un loc. Totuși, în loc să fie propulsat în Atlanticul de Sud, aisbergul a rămas pe loc, fiind prins în vortexul creat de Coloana Taylor.
Profesorul Mike Meredith de la British Antarctic Survey a explicat că oceanul este plin de surprize, iar Coloana Taylor este una dintre cele mai interesante caracteristici dinamice. Aceste coloane se formează și în aer, putând fi observate în mișcarea norilor deasupra munților. În cazul A23a, Coloana Taylor are un diametru imens, cu aisbergul prins în mijlocul ei.
Cercetătorii subliniază importanța înțelegerii formei fundului mării, deoarece munții, canioanele și pantele submarine influențează profund direcția și amestecul apelor, precum și distribuția nutrienților care determină activitatea biologică în ocean. Această influență se extinde și asupra sistemului climatic global, contribuind la dispersarea energiei termice pe glob.
Comportamentul lui A23a este explicabil deoarece fundul oceanului la nord de Insulele Orkney de Sud este bine cartografiat. Cu toate acestea, doar un sfert din fundul oceanic al Pământului a fost cartografiat la standarde moderne, lăsând multe zone ale oceanului neexplorate și pline de mistere.