Parcul Regele Mihai I al României, afectat de seceta care s-a abătut asupra României, a fost lăsat în paragină de autoritățile locale.

Imaginea dezolantă este întregită de aleile crăpate de parcă ar fi crevașe făcute de cutremur, malurile sparte de ani de zile, locul de joacă pentru copii distrus, în timp ce coșurile de gunoi au fost pur și simplu scoase. Motiv pentru care parcul s-a umplut de gunoaie. 

Parcul Herăstrău, înființat sub domnia Regelui Carol II

În urmă cu 90 de ani, pe malurile Lacului Herăstrău, a fost proiectat cel mai mare parc din București. Avea să se numească inițial Parcul Național. Ulterior a fost redenumit Parcul Carol al II-lea, Parcul I.V. Stalin și Parcul Herăstrău. În urmă cu câțiva ani i s-a schimbat denumirea în Parcul Regele Mihai I al României. 

Planurile au fost făcute de arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn, un arhitect peisajist german care până atunci lucrase în Anglia, Franța și Elveția. Aleile au fost proiectate de arhitectul român Octav Doicescu. 

Citește și: ANALIZĂ De ce istoria nu se repetă și când vine vorba de climă?

La intrarea în Muzeul Satului din București, o placă memorială amintește de marile lucrări hidrotehnice care s-au făcut sub domnia Regelui Carol al II-lea.

„Sub domnia Regelui nostru Carol II, Primarii Capitalei fiind Dem Dobrescu, Al. Donescu, în anii 1932-1937 s`a făcut asanarea mlaștinelor Colentinei, înfăptuindu-se lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca, prin mari lucrări la Buftea, precum și derivarea de ape din râul Ialomița la Bilciurești, ca să însănătoșească Capitala Țării și să o înfrumosețeze. Această lucrare a fost făcută de Uzinele Comunale București, Director Gen. fiind ing. Nicolae Caranfil”, stă scris pe placă. 

Cine administrează parcul?

Parcul Regele Mihai I al României este administrat în principal de Primăria Municipiului București, condusă în prezent de Nicușor Dan. O suprafață de aproape patru hectare aparține de Primăria Sectorului 1, iar o bucată de aproape 20 de hectare de Clubul Diplomaților.

Ultimii și-au împrejmuit întreaga suprafață cu un gard de sârmă care stă să cadă peste cei care frecventează parcul. Însă, prin gardul rupt se poate observa un arbore imens rupt în două.  

Citește și: ANALIZĂ Soarele invizibil de pe acoperiș 

În urmă cu aproape un an, primarul Clottile Armand a vrut să preia în administrare parcul de la Primăria Capitalei, dar edilul Nicușor Dan s-a opus. Deși voia să gestioneze întregul parc, Primăria Sectorului 1 nu se ocupă nici măcar de întreținerea suprafeței pe care o are în administrare. 

Coșurile de gunoi, un lux pentru Parcul Herăstrău

Unicitatea parcului este dată de salcâmul japonez cu ramuri plângătoare și frunze pătate cu alb. În plus, a fost declarat monument istoric clasa A deoarece s-a descoperit o așezare paleolitică de locuire civilă. Din acest motiv a fost inclus și în Repertoriul Arheologic Național. Dar parcul și-a pierdut strălucirea de altă dată. 

Aleile proiectate de arhitectul Octav Doicescu sunt crăpate pe mijloc ca și cum ar fi niște crevașe făcute de cutremur. Pământul din jurul aleilor, care altădată era o oază de verdeață, acum este uscat, crăpat și bătătorit.

Lipsa lucrărilor de întreținere și-au spus cuvântul. Dar, pe lângă că nu întrețin fostul Parc Herăstrău, autoritățile locale au ajuns să scoată până și o parte din coșurile de gunoi agățate pe stâlpi. Motiv pentru care tot felul de deșeuri de la ambalajele, pungile până la sticle sunt aruncate la voia întâmplării. 

Malul de beton al Lacului Herăstrău stă să cadă 

Lacul Herăstrău este înconjurat pe întreaga suprafață de 74 hectare de un mal din beton. Deși este fisurat pe întreaga suprafață, în zona din apropierea terenului de golf al Clubului Diplomatic, bucăți întregi din mal au dispărut. Pentru ca imaginea să fie și mai dezolantă, arborii au fost lăsați să se usuce pe marginea lacului. 

Dar Primăria Capitalei a făcut și treabă. A tăiat câțiva arbori uscați, dar o mare parte din trunchiul acestora a fost lăsat în pământ. Iar resturile de vegetație uscată au fost depozitate anapoda pe ultimele petice de spațiu verde.   

Dezastrul din Parcul Herăstrău a afectat chiar și locul de joacă pentru copii. Pavajul din cauciuc de pe întreaga suprafață a locului de joacă este rupt până la beteon. Ceea ce poate duce la accidentarea copiilor.

Mai mult, echipamentele de joacă au nevoie urgentă de reparații pentru a nu pune în pericol viețiile copiilor. Ca un paradox, pe un panou din parc tronează mesajul „Capitala crește verde”, dar se usucă.