-+=
Știri

Smart City

Lifestyle

#greenTALKS

Soluții

CSR

Articole salvate

Stiri

Smart City

Lifestyle

#GREENTALKS

Solutii

CSR

Știri fresh

Controale ale gărzii de Mediu Constanța și Poliția de Frontieră

Garda de Mediu Constanța, controale alături de Poliția de Frontieră pentru combaterea operațiunilor ilegale cu deșeuri, în porturi și la granițele terestre FOTO

7 februarie 2025, 15:58

Cangurul este o specie in pericol

Cercetătorii australieni au produs primul embrion de cangur din lume prin fertilizare in vitro

7 februarie 2025, 15:08

Apele Române Jiu

Apele Române Jiu: Rezervele de apă din principalele lacuri de acumulare, la cel mai scăzut nivel din ultimii 8 ani

7 februarie 2025, 14:07

șobolani

Invazie de șobolani în Sectorul 3 după defrișările din Parcul IOR: „Aproape te împiedici de ei pe trotuar”

7 februarie 2025, 13:03

#greenTALKS

GreenTALKS cu GEODIS România despre digitalizarea și sustenabilitate în logistică. Interviu cu Pierre Kosc VIDEO

GreenTALKS cu GEODIS România despre digitalizarea și sustenabilitate în logistică. Interviu cu Pierre Kosc VIDEO

22 octombrie 2024, 12:10

#GreenTALKS, Interviu cu Alexandra Petcu, coordonator Laborator Digital Verde UVT: „Tehnologia este un mijloc, nu un scop, pentru a atinge obiectivele dezvoltării durabile” VIDEO

13 decembrie 2024, 17:42

#greenTALKS cu Ioana Botezatu, Head of CSR la SG GSC India & Romania, despre digitalizare și sustenabilitate în practică: "Este esențial să mă gândesc ce fac eu ca să-mi reduc consumul"

#greenTALKS cu Ioana Botezatu, Head of CSR la SG GSC India & Romania, despre digitalizare și sustenabilitate în practică: „Este esențial să mă gândesc ce fac eu ca să-mi reduc consumul”

11 noiembrie 2024, 12:04

Salveaza Articolul

5 minute de citit

GALERIE FOTO Râul Dâmbovița, poluat continuu de peste 100 de ani 

Scris de: Green News | 12 mai 2022, 11:42

galerie-foto-raul-dambovita-poluat-continuu-de-peste-100-de-ani

Totul din cauza faptului că stația de epurare de la Glina nu are încă capacitate de a trata chimic întreaga cantitate de ape uzate deversate de bucureșteni. 

Primăria Capitalei derulează un proiect european de 1,7 miliarde de lei pentru extinderea stației de epurare a apelor de la Glina care ar trebui finalizată în vara acestui an. În cazul în care lucrările nu vor fi finalizate la termen, municipalitatea va fi obligată să suporte costurile din propriul buget. 

Dâmbovița cea cu apă dulce 

Dâmbovița taie Bucureștiul în două pe o distanță de 22 de kilometri de la nord-vest până în sud-estul orașului. În urmă cu aproape 200 de ani scriitorii Bucureștiului îi închinau adevărate ode. Un vechi cântec închinat râului spunea „Dâmboviță, apă dulce/ Cin` te bea nu se mai duce…”.

Pe atunci localnicii care nu aveau puțuri sau fântâni își procurau apa de băut direct din râu sau o cumpărau direct de la sacagii care o vindeau pe străzile Capitalei. Sacaua de apă care avea în jur de 20 de litri se vindea cu 50 de ani. 

Citește și: ANALIZĂ 2022, un an aflat în umbra riscurilor climatice

Între timp vremurile s-au schimbat. La fel și Dâmbovița. Ion Ghica menționa în scrierile sale din cea de-a doua jumătatea a secolului XIX că „apa din București, în loc să fie un vehicul pentru digestiune, a devenit un purgativ din cele mai drastice (…)

Dacă acel care bea din Dâmbovița nu se mai duce este că își ia de tânăr domiciul la grădina lui Belu”. Ulterior, Victor Bilciurescu menționa în volumul „București și bucureșteni de ieri și azi” că râul Dâmbovița era o apă tulbure și noroioasă, în care se scurgea murdăria orașului.

În albia râului se aruncau gunoaie casnice, lături, până și cadavre de animale.   

Dâmbovița, cea cu apa poluată

Murdăria orașului se deversează și în zilele noastre tot în râul Dâmbovița, departe de ochii bucureștenilor din centrul Capitalei. Pe alocuri se mai aruncă și gunoaie la fel ca în urmă cu 100 de ani. Imaginea și mirosul râului Dâmbovita se schimbă după ce treci de târgul de mașini din zona Vitan.

Apa limpede își schimbă culoarea în verde, iar mirosul devine din ce în ce mai înțepător cu cât te apropii mai mult de Șoseaua de Centură.

Tot lângă Șoseaua de Centură, pe malul drept al Dâmboviței, a fost amenajată stația de epuare a apelor de la Glina. 

Citește și: Buget de 100 milioane de lei pentru Programul Rabla pentru Electrocasnice care va debuta pe 17 mai

La poarta stației, o doamnă agent de pază fotografia din față și din spate toate mașinile care ieșeau și intrau în stație. „Ce doriți? Aveți voie să faceți poze?”, întreabă femeia pe un ton autoritar.

După ce îi explicăm că vrem să știm în ce stadiu se află noile lucrări de extindere a stației de epurare, a zis că îl cheamă pe șeful de tură pentru detalii. Șeful de tură, un tip responsabil cu paza perimetrului, coboară agale dintr-o mașină inscripționată cu numele firmei de securitate.

„Obiectivul aparține companiei Apa Nova. Nu vă pot lăsa înăuntru. Lucrările sunt în spate și nu puteți să ajungeți la ele. Nu sunt făcute de primărie, sunt ale Apa Nova”, spune la fel de autoritar ca subalterna sa.   

160 de milioane de metri cubi de ape uzate nu sunt tratate chimic 

Bucureștiul a fost până în octombrie 2011 singura capitală europeană fără o stație de epurare a apelor uzate. Peste 320 de milioane de metri cubi de ape uzate se deversau din canalizare orașului direct în Dâmbovița, care la rândul ei se vărsa în râul Argeș.

Apele uzate își continuau drumul spre Dunăre, iar într-un final ajungeau în Marea Neagră. După ce a fost inaugurată stația de epurare de la Glina, în care s-a investit în jur de 110 milioane de euro, a fost dată în administrarea companiei Apa Nova.

De atunci, în stație intră o cantitate de 10 metri cubi de ape uzate pe secundă pentru a fi tratate mecanic. Adică, în jur de 320 de milioane de metri cubi anual. Însă, doar jumătate din această cantitate este tratată chimic și biologic. 

Primăria Municipiului București a continuat să investească în stația de epurare de la Glina. La finalul anului 2016 a semnat contractul de finanțare a proiectului european „Finalizarea stației de epurare de la Glina” evaluat la peste 1,7 miliarde de lei.

Lucrările urmau să fie finalizate inițial în toamna anului 2019, dar din cauza întârzierilor termenul a fost prorogat până în vara acestui an. În cazul în care lucrările nu vor fi finalizate în termen, diferența de bani pentru lucrările neexecutate vor fi plătite direct din banii municipalității.