Alexandra Petcu, coordonatoarea Centrului pentru Inovare și Transfer Tehnologic al Universității de Vest Timișoara și a Laboratorului Digital Verde, aduce o perspectivă practică asupra inovației și sustenabilității în cadrul ultimei noastre discuții #GreenTALKS. În interviul acordat Green News aceasta a explicat cum experiențele sale din antreprenoriat și studiile în eco-marketing au modelat abordarea față de inovația responsabilă.

„Antreprenoriatul ar trebui să răspundă unor nevoi reale din comunitate”, subliniază Alexandra Petcu, care recent a fost numită și în Consiliul European Network of Living Labs.

De asemenea, ea este unul dintre cercetătorii care vor merge în Norvegia, în cadrul proiectului Climate Paths, pentru a prelua bunele practici din experiența norvegiană în domeniul tranziției verzi și a transferului tehnologic sustenabil, cât și pentru a stabili colaborări durabile cu partenerii norvegieni.

Tot în cadrul proiectului se va elabora un ghid de bune practici cu cele mai eficiente și inovatoare soluții și practici din domeniul tranziției verzi, oferind un instrument valoros pentru factorii de decizie, cercetători și antreprenori.

#GreenTALKS, Interviu cu Alexandra Petcu, coordonator Laborator Digital Verde UVT: „Tehnologia este un mijloc, nu un scop, pentru a atinge obiectivele dezvoltării durabile”

Alexandra Petcu și-a dezvoltat interesul pentru antreprenoriat și inovație din experiențe familiale și prin studiile universitare, axându-se în special pe eco-marketing și evitarea greenwashing-ului. Rolul Centrului pentru Inovare și Transfer Tehnologic, pe care îl conduce, este acela de a conecta cercetarea academică cu mediul privat și administrația publică.

„Dacă e să mă uit la modul în care am interacționat pentru prima dată cu antreprenoriatul, a fost asistent la demersuri antreprenoriale în familie. Înțelegând că antreprenoriatul în general ar face bine să răspundă unor nevoi reale din comunitate și văzând first-hand cum se întâmplă acest lucru, m-a ajutat să am o perspectivă pe care ulterior am completat-o cu experiențele de pe durata studiilor, având o înclinație naturală spre zona de protecție a mediului. Tot ca urmare a antreprenoriatului de familie, în momentul în care am început studiile în marketing, la Economie și Administrare Afacerilor la Universitatea de Vest din Timișoara, am decis să mă concentrez pe zona de eco-marketing și a înțelege cum acest lucru se diferențiază de campaniile asociate frecvent cu green washing”, a explicat Alexandra Petcu care arată că în paralel a dezvoltat „o serie de proiecte europene, multe dintre ele centrate pe dezvoltarea de competențe transversale la nivelul studenților și al managerilor de resurse umane și pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă cu gestiunea fondurilor europene”.

Printre realizările marcante, Alexandra a menționat gestionarea unor proiecte europene care au condus la crearea a 73 de afaceri noi în regiunea de vest a țării, integrate cu principii de economie circulară.

„În final, zona științifică, să spunem, a venit ca și prim contact pe durata studiilor doctorale, când am încercat să văd cum ar arăta să cuantificăm valoarea activului intangibil, adică al capitalului intelectual al angajaților unei companii. Și atunci, în lucrurile acestea încep deja să se întrevadă nuanțe de inovare, nuanțe de sustenabilitate. Ele au prins contur în momentul în care am scris și implementat proiecte care au condus la dezvoltarea unor companii din regiunea Vest. E vorba despre peste cinci proiecte realizate de Universitate de Vest din Timișoara în calitate de administrator de schemă de minimis în cadrul Romania Start-Up Plus. M-am ocupat de unul din aceste cinci proiecte care au generat 73 de noi afaceri în Regiunea Vest, unde am oferit mentorat antreprenorilor pentru a integra elemente de dezvoltare durabilă, promovare a unor principii de economie circulară și emisii scăzute de dioxid de carbon în activitatea lor”, a completat aceasta.

Programele coordonate urmăresc alinierea la obiectivele strategice ale Uniunii Europene pentru tranziția verde și digitalizare, contribuind la conectarea cercetării academice cu nevoile reale ale comunităților. Un exemplu de succes este Școala de vară pentru Economia Albastră, care a atras peste 100 de aplicanți din diverse domenii de studiu.

„Internaționalizarea învățământului superior devine realitate prin colaborări directe și proiecte interdisciplinare”, explică Alexandra.

Combaterea greenwashing-ului

Greenwashing-ul este privit ca o formă de dezinformare care deturnează resursele spre promovare superficială, fără a răspunde nevoilor reale ale comunității, arată Alexandra Petcu, iar diferențierea între marketingul autentic și greenwashing constă în implicarea consumatorilor în procesul de dezvoltare a produselor.

„Diferența dintre greenwashing și marketing autentic constă în modul în care integrezi consumatorul în procesul de găsire a soluțiilor.”, spunea acesta.

„Aș putea să stau pe subiectul acesta, însă în egală măsură îl asociez natural cu componenta de dezinformare. Și atunci, tocmai pentru că apreciez ce înseamnă un conținut științific pe zone specifice pe dezinformare, avem o grămadă de content din partea unor colegi mult mai pregătiți decât mine. Însă, în principiu, ce înseamnă pentru mine greenwashing sau nu se afla într-o astfel de zonă. Trebuie să ne asigurăm că nu investim în eforturi de promovare doar pentru a stimula cerere acolo unde nu există un răspuns la o nevoie concretă din comunitate. Și lucrul ăsta se leagă natural cu ce facem în partea de laboratoare vii”, a explicat Alexandra Petcu.

Granița între marketing și greenwashing este foarte fină.

„Granița este într-adevăr foarte fină. Diferența o face, în opinia mea, modul în care integrez consumatorul final în procesul de a-și expune nevoile către care vii cu o soluție”.

Rolul UVT în tranziția verde și digitalizare prin Centrul pentru Inovare și Transfer Tehnologic

Mai mult, în calitate de membră a alianței UNITA, UVT dezvoltă inițiative pe șase direcții strategice, printre care energie regenerabilă și transformare digitală, asigurând colaborarea între universități din România, Italia, Franța, Spania și Portugalia. Studenții beneficiază astfel de multiple oportunități. În ultimii ani, Alexandra Petcu a participat la proiecte europene și programe educaționale ce pun accent pe dezvoltarea competențelor transversale și managementul fondurilor europene, făcând astfel legătura între cercetare și practică.

Universitatea de Vest din Timișoara este parte din alianța europeană UNITA, care permite dezvoltarea de proiecte comune pentru economie circulară, energie regenerabilă, patrimoniu cultural, transformare digitală și incluziune socială.

„Un pas important pentru noi, ca universitate, a fost apartenența la UNITA – Universitas Montiumalianța de universități europene din care facem parte. În această viziune transformatoare la nivel european, în care universitățile nu mai adresează doar spațiul local în care își au sediul fizic ce fac parte din alianțe europene, ne ajută nu doar să înțelegem mai repede care este viziunea europeană și să ne aliniem strategic, cum spuneați, proiectele și inițiativele, ci și să înțelegem cum putem să realizăm conexiuni și prin conexiuni mă refer la autenticitatea parteneriatului cu persoane sau organizații care au competențe complementare. Mai concret, înseamnă că e un exercițiu foarte real de diagnoză a ceea ce știm să facem asupra ceea ce nu știm să facem încă, pentru a căuta parteneri exact pe zonele de competență lipsă”, arată Petcu.

Rolul Centrului pentru Inovare și Transfer Tehnologic

Proiectele sunt orientate spre conectarea competențelor locale cu prioritățile strategice europene și implicarea studenților în proiecte inovatoare.

„Centrul de inovare și transfer tehnologic a fost creat astfel pentru a asigura medierea între comunitatea de cercetare și comunitate a partenerilor, fie că vorbim despre parteneri din mediul privat sau despre administrație publică sau, mai larg, societate civilă”, a povestit Alexandra Petcu.

În privința transferului tehnologic, Alexandra a menționat proiecte inovatoare din robotică și sănătate, precum mănușa exoscheletică pentru limbajul semnelor. Aceste inițiative integrează abordarea helixului cvadruplu, incluzând societatea civilă în parteneriat cu mediul academic, public și privat și societatea civilă pentru a răspunde nevoilor reale.

„Centrul de inovare și transfer tehnologic funcționează intern ca un serviciu adresat cercetătorilor care primesc acces la nevoi reale din comunitate, cărora le-ar putea răspunde prin proiectele de cercetare sau educaționale pe care le dezvoltă. În egală măsură, acționează extern, ca un birou unic de contact în care publicul, partenerii pot să înțeleagă ce posibilități și expertiză există în universitate. Unele sunt soluții pe care le iei de pe raft direct. Da, ai un studiu sociologic, înțelegi cum îl utilizezi, iei concluziile și le adaptezi în raport cu activitatea pe care o desfășori. Altele sunt chestiuni care se personalizează foarte mult în raport cu nevoile clientului final. Și atunci, le deschidem un întreg proces de consultanță și mentorat pentru transfer knowhow contra cost”, a  completat ea.

Inițiativele variază de la robotică (ex. roboți pentru sortarea pieselor de LEGO) până la tehnologii pentru sănătate (ex. mănușa exoscheletică ce traduce limbajul semnelor).

„Avem multe proiecte care vin din zona de robotică, unde mă bucur foarte mult să spun că sunt studenți care sunt mentorați de cadre ditactice de la Facultatea de Matematică și Informatică și nu numai, care uneori colaborează și cu elevi și cu alți parteneri privați pentru a răspunde unor nevoi concrete de la ce înseamnă roboți pentru sortarea pieselor de lego, unde testarea se face în grădinițe, școli sau after-school-uri, până la soluții precum mănușa exo-scheletică, care traduce limbajul semnelor în limbaj text și facilitează practic, da, colaborarea și comunicarea între persoane tipice și persoane cu deficiențe de auz sau vorbire. Sunt câteva dintre exemplele din zona de sănătate și calitatea vieții la care lucrează colegii mei”, arată cercetătoarea.

Studenții sunt atât beneficiari, cât și participanți activi în inițiativele de inovare, participând la școli de vară, programe de mobilitate și proiecte interdisciplinare.

Contribuția universităților la un viitor verde și sustenabil

Universitățile trebuie să se alinieze misiunilor lor esențiale: educație de calitate și integrarea studenților în cercetare, am mai aflat în interviu, fiind practic  esențială diversificarea programelor educaționale, inclusiv prin micro-certificări și programe de studii scurte, care să răspundă nevoilor dinamice ale societății și pieței.

„Asistăm, din fericire, la un număr tot mai mare de studenți în fiecare an care iau parte la programe de mobilitate, nu doar în alianța noastră, ci și la nivel european în ansamblu, care participă la școli de vară sau alte oportunități extracuriculare în domeniul inovării și antreprenoriatului și cu un foarte mare accent pe zona de dezvoltare durabilă prin tot ce înseamnă obiectivele și ariile prioritare, ceea ce ne oferă posibilitatea să înțelegem care sunt zonele pentru care există nevoie de competență și de formare educațională distinctă, care nu sunt acoperite încă prin programele de studii de lungă durată. Un astfel de exemplu a fost Școala de vară pentru Inovare și Antreprenoriat în Economia Albastră Europeană, pe care l-am desfășurat cu intenția de a avea un pilot de maxim 10-12 studenți care să participe și a trebuit să selectăm 20 de studenți după un review la 100 de candidaturi distincte de la universități”, arată aceasta.

În continuarea interviului, Alexandra Petcu a subliniat cum universitățile pot contribui la un viitor sustenabil prin educație de calitate și implicarea activă a studenților în cercetare.

„Este esențial să conectăm educația și cercetarea pentru a răspunde nevoilor societății,” a explicat aceasta. Flexibilitatea programelor, cum ar fi micro-certificările, permite o adaptare rapidă la schimbările pieței muncii.

Ce sunt Laboratoarele vii

Laboratoarele vii reprezintă o metodologie de inovare colaborativă, implicând toți actorii relevanți (cetățeni, autorități, cercetători, companii), a povestit Alexandra Petcu, dând exemplu un proiect de regenerare urbană din Timișoara care a implicat sociologi, designeri și biologi pentru a dezvolta soluții bazate pe consultarea publică autentică.

„Ideea de laboratoare vii e ușor provocatoare. Dacă vorbesc despre laboratoare vii colegilor care sunt la bază din zona de biologie sau chimie tind să se întrebe dacă vreo cultură vie dintr-un laborator a ieșit din laborator și a contaminat ariile res adiționale. Însă laboratorul viu, în accepțiunea de inovare deschisă, este o metodologie care presupune ca subiectul supus cercetării să fie tratat din perspectivă colaborativă cu toate categoriile de actori care pot fi implicați în acel tip de proces. În mod concret, asta înseamnă în primul rând să înțelegem cine este utilizatorul final al produsului sau serviciului care va rezulta din acel produs al cercetării” a explicat coordonatoarea.  „Au fost 11 proiecte propuse de 11 echipe diferite de studenți de la Bioologie, Design, Psihologie și Sociologie care au încorporat respectivele răspunsuri în propunerile lor și s-a organizat o expoziție cu lucrările propuse, la care cetățenii au fost din nou invitați la vot pentru a expune care dintre soluții este cea care le place cel mai mult și mai mult decât atât, ca să înțelegem ce le place și ce le displace la fiecare dintre propuneri”, a completat aceasta.

Viitorul sustenabilității în România și la nivel global

Alexandra Pectu spune că este necesară o percepție completă a dezvoltării durabile, incluzând protecția mediului, sustenabilitatea economică și incluziunea socială. Se dorește un echilibru între inovare incrementală și inovație disruptivă.

În încheiere, Petcu spune că antreprenorii și studenții sunt încurajați să privească tehnologia ca un mijloc, nu un scop. Astfel, studenții trebuie să devină „prosumatori” în procesul educațional, asumându-și un rol activ în propria formare.

„Să nu căutăm întotdeauna exclusiv inovație distructivă și să nu uităm că tehnologia este un mijloc pentru a ajunge la obiective mai ample de dezvoltare durabilă. Nu dezvoltarea tehnologică în sine este obiectivul pe care ar trebui să-l urmăm”, spune ea.  „Fiți activi, nu doar consumatori pasivi ai cunoașterii,” îi îndeamnă aceasta.

Pentru viitor, ea își exprimă speranța ca sustenabilitatea să fie percepută în mod holistic, incluzând dimensiuni economice și sociale, nu doar de protecție a mediului. Mesajul său pentru studenți și antreprenori este să vadă inovația ca un proces complementar, în care tehnologia este un mijloc de dezvoltare durabilă.

„E o speranță personală că vom ajunge să vorbim autentic despre sustenabilitate și dezvoltare durabilă. Care să nu însemne sinonimie cu protecția mediului exclusiv pentru că acesta e un lucru la care cred că nu suntem încă acolo unde am putea fi. Prea des se întâmplă ca sustenabilitate să fie asociată exclusiv cu zona de protecție a mediului, neglijând elemente de sustenabilitate economică și financiară sau elemente de incluziune socială și tranziție justă. Așa că speranța și viziunea într-o notă pozitivă este să putem percepe dezvoltarea durabilă sub toate aspectele sale”, ne-a spus Alexandra Petcu.