Într-o lume aflată în continuă schimbare, atât în România cât și la nivel mondial, ideea de comunitate devine tot mai relevantă. La finalul anului trecut am discutat cu organizația non-guvernamentală „Între Vecini”, un ONG care își propune să transforme această idee în realitate, practic și pragmatic, oferind o serie de soluții concrete pentru a îmbunătăți calitatea vieții în cartierele urbane din România.
În cadrul unui scurt interviu, Teodora-Irina Comăniţă, manager regional al proiectului Între Vecini, a împărtășit misiunea organizației, provocările întâlnite și viziunea pe termen lung atunci când vine vorba de orașe sustenabile și comunități unite.
Între Vecini, un „sistem de operare” pentru schimbare
Teodora descrie „Între Vecini” ca pe un „sistem de operare pentru schimbare”. Această metaforă inspirată sugerează un proces structurat, dar flexibil, prin care comunitățile locale pot evolua. În loc să aștepte soluții „de sus”, organizația promovează implicarea directă a cetățenilor în viața comunității.
„Mai exact, înseamnă că ne referim la schimbare ca plecând de la mic la mare. În general, noi oamenii ne dorim ca schimbare să vină de undeva de sus, e făcută de altcineva. Însă ce promovăm noi la Între Vecini este fix ideea asta că schimbarea. În loc să aștepte soluții ‘de sus’, noi promovăm implicarea directă a cetățenilor.”, ne-a spus spus managerul regional Între Vecini.
Astfel, misiunea principală a „Între Vecini” este de a conecta, inspira și ghida vecinii pentru a îmbunătăți mediul în care trăiesc, iar proiectele organizației se concentrează pe teme diverse, de la grădini urbane până la reducerea risipei alimentare.
„Misiunea între Vecini este să crească calitatea vieții la bloc și facem asta prin a inspira, a ghida și a conecta vecin cu vecin. Ce vreau să spun prin aceste trei elemente cheie înseamnă că inspirăm oamenii prin poveștile pe care aceștia le spun odată ce parcurg această călătorie alături de noi. Îi ghidăm prin chiar niște ghiduri pe care noi le-am făcut, că de exemplu ghidul de energie verde pe bloc sau ghidul grădinilor urbane”, a completat Teodora.
Resursele oferite includ ghiduri practice, precum cele pentru energie verde sau amenajarea spațiilor verzi, disponibile pe platforma lor oficială.
„Cred că dezvoltarea urbană sustenabilă în România ar trebui să meargă foarte mult pe direcția asta, de orașul de 15 minute și activitățile noastre merg în direcția asta foarte bine. Noi când vorbim de vecinătate nu ne referim doar la un bloc care aplică să fie parte din proiectul nostru ci îi încurajăm întotdeauna pe vecini să invite și vecinii de la blocurile alăturate (…) Adică toată povestea asta se încheaă ca un ecosistem, de aceea și numim un sistem de operare pentru schimbare”, ne-a povestit echipa Între vecini.
Provocările schimbării
Implementarea proiectelor vine, însă, cu propriile provocări. Una dintre cele mai mari este lipsa de încredere a oamenilor.
„Oamenii sunt suspicioși, nu știu ce să facă sau cum să înceapă,” explică Teodora.
În orașele mai mici, aceste dificultăți sunt amplificate de resursele limitate și de sentimentul de izolare, dând chiar un exemplu personal.
Totuși, proiectele „Între Vecini” reușesc să depășească aceste bariere prin inițiative precum grădinile urbane.
„Grădinile urbane devin puncte de întâlnire pentru comunitate. Oamenii grădinăresc împreună, discută, colaborează și își construiesc relații,”, a mai adăugat ea.
Festivalurile comunitare și spiritul de vecinătate
Un alt element central al activității organizației este organizarea festivalurilor comunitare. De exemplu, „Zilele Vecinilor” din luna mai și „Festivalul Recoltei” din toamnă aduc împreună comunități din întreaga țară.
Aceste evenimente sunt construite în jurul valorilor sustenabilității, fiind susținute de ateliere pentru combaterea risipei alimentare, crearea de composturi sau promovarea produselor locale.
Teodora povestește cum fiecare comunitate își personalizează activitățile în funcție de nevoile proprii.
„Le oferim o temă generală, dar îi încurajăm să construiască proiecte care să răspundă realităților lor.”, a explicat ea, arătând că acest model participativ contribuie la dezvoltarea unui sentiment autentic de apartenență.
Colaborarea între generații
Un aspect interesant al proiectului este felul în care aduce laolaltă generații diferite. În timp ce familiile tinere sunt motivate de dorința de a oferi un exemplu copiilor lor, seniorii se implică pentru a combate singurătatea și pentru a recrea atmosfera de comunitate din trecut.
„E motivația fiecăruia care contează,” spune Teodora.
„Seniorii aduc experiență, iar cei tineri aduc energie. Împreună reușesc să colaboreze pentru binele comun.”, a completat reprezentanta Între Vecini.
Cum devin comunitățile mai reziliente?
Reziliența comunităților este un proces construit în timp, bazat pe nevoile reale ale locuitorilor. Echipa „Între Vecini” încurajează crearea de legături cu administrațiile locale, afacerile de cartier și alte organizații.
„Vrem ca aceste comunități să devină independente și să continue inițiativele chiar și după finalizarea proiectului”.
Un element-cheie în acest proces este facilitatorul comunitar – o persoană din partea organizației care lucrează direct cu locuitorii timp de un an, oferindu-le sprijin și ghidare.
„Facilitatorul este acolo să motiveze, să îndrume și să se asigure că oamenii nu se simt singuri în această călătorie,”, mai arată Teodora-Irina Comăniţă în interviul oferit în exclusivitate pentru Green News.
„Vecinătatea nu sunt doar vecinii din scara blocuri, sunt și afacerile local, alte ONG-uri, alte organizați, instituții ș.a.m.d. Și cu ajutorul acestor afaceri ei și-au obținut de exemplu prăjituri gratis sau o reducere la nu știu film, că aveau pe cineva chiar în cartier și au mers împreună. Cumva ei să se simtă împuterniciți și pe viitor să facă diferite colaborări”, a mai spus Teodora.
Planuri pentru viitor: 4.000 de comunități incluse în programe până în 2030
Ambițiile „Între Vecini” sunt mari, ținând cont că și echipa este una pe măsură, extrem de determinată și activă, lucru văzut și de noi atunci când i-am cunoscut la sediul lor.
Astfel, până în 2030, organizația își propune să sprijine 4.000 de comunități și să ajungă la 2 milioane de oameni, undeva la 10% din populația urbană a României. Scopul este crearea unei mișcări naționale care să demonstreze puterea solidarității locale.
„Până în 2030, ne propunem să sprijinim 4.000 de comunități și să ajungem la 2 milioane de oameni.”, spune echipa Între Vecini.
De la primele proiecte implementate în Sectorul 6 al Bucureștiului, „Între Vecini” s-a extins în 14 județe, având deja 32 de comunități active. Procesul de scalare continuă, iar organizația spera să ajungă la 50 de comunități până la sfârșitul anului trecut.
„Povestea asta va continua tot așa și anii următori. Cred că pe măsură ce din ce în ce mai multe comunități se alătură proiectului nostru, ei încep să dea mai departe apeluri și către alți oameni pe care îi cunosc din orașele lor. Deci cumva comunitățile devin ambasadori locali și înmulțesc numărul de comunități prin puterea exemplului. Spuneam că e foarte important ca proiectul ăsta să ajungă inclusiv în orașe mai micuțe, pentru mai multe ori sunt un pic fără speranță”.
Proiectul „Între Vecini” demonstrează că schimbarea începe cu pași mici, dar concreți, chiar în fața blocului. Prin conectarea oamenilor, oferirea de resurse practice și sprijin constant, această inițiativă contribuie la transformarea orașelor într-un mod sustenabil și participativ.
„Credem că adevărata schimbare vine din comunitate,” încheie Teodora. Iar cu astfel de proiecte, România poate deveni un model de colaborare și reziliență urbană.