La început de noiembrie vă prezentăm o serie de interviuri începute încă de la jumătatea lunii octombrie, luate în cadrul Climate Change Summit. Am discutat cu doctor Håkan Tropp, expert suedez în guvernanța apei și dezvoltarea durabilă, Chief Operating Officer la Stockholm International Water Institute. Printre punctele atinse s-au numărat problemele actuale, dar și soluțiile posibile pentru gestionarea resurselor de apă în fața provocărilor impuse de schimbările climatice.

„Fie prea multă apă, fie prea puțină”

În contextul inundațiilor teribile din Spania, dar și a celor care au devastat România și Europa Centrală luni trecute, astfel de discuții cu experți în domeniu sunt din ce în ce mai importante și relavante.

• În carul convorbirii, Håkan Tropp a oferit o perspectivă detaliată asupra efectelor creșterii cererii de apă la nivel mondial, atât pentru recreație, cât și pentru industrii
• De asemenea, el punctat modul dual în care schimbările climatice afectează planeta, modificând aspru și sistemele de guvernanță a apei, arătând că problemele vizează atât prea multă apă, cât și prea puțină în anumite zone
• Expertul de renume mondial a subliniat necesitatea colaborării intersectoriale și transfrontaliere acum mai mult decât oricând și pericolul pe care birocrația îl are în răspunsuri rapide și eficiente în protejarea uneia dintre cele mai importante resurse pe care omenirea le are, apa.

Creșterea cererii de apă și schimbările climatice: un duo provocator

Încălzirea globală și variabilitatea climatică au efecte directe asupra aprovizionării cu apă. Tropp explică faptul că „precipitațiile se schimbă, variabilitatea se schimbă”, ceea ce afectează semnificativ accesul la apă în unele regiuni, unde fie „vine mai multă apă”, fie cantitățile sunt în scădere, arată specialistul de la Stockholm International Water Institute.

Aceste schimbări climatice au implicații nu doar pentru furnizarea de apă potabilă, ci și pentru activități economice esențiale precum agricultura și industria energetică, explicând că „ne dezvoltăm ca societăți, din punct de vedere economic și social, înseamnă că avem nevoie de mai multă apă pentru recreere, dar și pentru a produce alimente.”

„Ei bine, cred că sunt mai multe. Dacă începem prin, dacă ne uităm la aprovizionarea reală cu apă, cred că în ceea ce privește clima, aceasta înseamnă că aprovizionarea cu apă se schimbă. Deci, faptul că precipitațiile se schimbă, variabilitatea se schimbă, înseamnă, de asemenea, că în unele locuri vine mai multă apă, în unele locuri mai puțină apă.

Înseamnă, de asemenea, că poate pentru fermieri, ploaia vine la momentul nepotrivit. Deci este vorba și de momentul în care vine apa. Desigur, dacă ne uităm la cererile tot mai mari de apă, faptul că ne dezvoltăm ca societăți, din punct de vedere economic și social, înseamnă că avem nevoie de mai multă apă pentru recreere, de exemplu, dar și pentru a produce alimente. Cred că aceste două lucruri, schimbarea rezervelor de apă și schimbarea cererilor, exercită presiuni asupra apei în moduri diferite”, a declarat expertul de renume mondial pentru greennews.ro.

Problemele de guvernanță a apei – mai mult decât lipsa resurselor

Un alt aspect crucial abordat de Håkan Tropp este legat de guvernanța resurselor de apă. Deși apa ar putea fi disponibilă, Tropp consideră că „criza apei este o criză de guvernare”, o problemă de „organizare a societății în jurul acestei resurse comune.”

„Atunci când vine vorba de guvernare, aș spune că în multe cazuri apa este acolo, aveți apă, dar este mai mult o lipsă de organizare a sistemului într-un mod în care să puteți utiliza acea apă într-un mod eficient. Uneori spunem că criza apei este o criză de guvernare; este foarte mult despre modul în care organizezi o societate în jurul acestei resurse comun”, mai arată Håkan Tropp.

Aici intervine necesitatea de a avea structuri de guvernare eficiente, dar și o colaborare între diferite sectoare și autorități – de la nivelul local la cel național – pentru a putea gestiona resursele de apă într-un mod sustenabil.

„Ei bine, cred că este nevoie de mai mult decât doar de guverne. Este vorba de colaborarea diferitelor niveluri de guvernare, de la municipalitățile locale până la nivelurile centrale. Trebuie să existe coordonare și colaborare. Apoi, de asemenea, trebuie să lucrați între sectoare – cu industria, de exemplu – sau în cadrul guvernului, între ministere. De obicei, problemele legate de apă le veți găsi în mai multe ministere diferite într-o țară, deci birocrația este o problemă. Este dificil să ai o decizie coerentă asupra apei atunci când birocrația este foarte fragmentată, și acest lucru afectează eficiența utilizării apei”, a continuat acesta.

Soluții locale și regionale pentru o gestionare durabilă a apei

La nivel local, orașele și municipalitățile pot lua măsuri care nu doar să ajute la conservarea apei, ci să contribuie și la protecția împotriva inundațiilor, explică Tropp.

Menținerea zonelor umede din jurul orașelor funcționează ca „zone tampon”, contribuind la absorbția inundațiilor. În plus, „spațiile verzi contribuie la reîncărcarea apelor subterane”, ceea ce este esențial în regiunile care depind de aceste surse pentru apă potabilă.

„Un tip de răspuns ar fi menținerea anumitor tipuri de ecosisteme. De exemplu, dacă mențineți zonele umede în jurul orașului, acestea funcționează ca zone tampon, absorbind o parte din inundații. Ar trebui să investească mai mult în drenarea apelor pluviale și infrastructura orașului. Apoi, în funcție de problemă – fie prea multă apă, fie prea puțină – se pot adăuga mai multe parcuri care să contribuie la infiltrarea apelor subterane. De asemenea, sistemele de reutilizare a apei pot sprijini aprovizionarea pentru udare sau agricultură, fără a consuma apă potabilă”, a explicat expertul.

Tropp subliniază că reutilizarea apei la nivel municipal – de exemplu, pentru irigații – poate reduce nevoia de tratare și consum al apei potabile, astfel economisind resurse prețioase.

Modele de succes în guvernanța apei și posibilități de replicare

Un model inovativ de colaborare între cetățeni, sectorul privat și autorități, exemplificat de Tropp, este utilizat în Germania, unde proprietarii de locuințe colaborează cu companiile de asigurări și autoritățile locale pentru a evalua și reduce riscul de inundații prin măsuri preventive. Acest sistem permite adaptarea măsurilor de protecție la condițiile locale și, în același timp, implică direct cetățenii în procesul de guvernanță a riscurilor.

„Un exemplu este cel al Germaniei, unde proprietarii de case colaborează cu companiile de asigurări și autoritățile locale pentru a evalua riscul de inundații, în funcție de locația casei. Aceasta implică evaluarea casei și aplicarea unor măsuri pentru reducerea riscului. Este o abordare care implică colaborarea între cetățeni, sectorul privat și guvern și poate fi replicată în alte regiuni”, a completat acesta.

„Aceasta este o abordare inteligentă”, mai spune Tropp, arătând că aceasta ar putea fi aplicată și în alte regiuni pentru a îmbunătăți reziliența comunităților la inundații.

Discuția cu Hakan Tropp a oferit o privire cuprinzătoare asupra problemelor complexe și soluțiilor posibile pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă, în special în fața schimbărilor climatice care adaugă noi provocări față de cele din prezent. Totuși, se pare că soluția nu este una general valabilă și doar o colaborarea la nivel internațional, coroborată cu adaptarea măsurilor de guvernanță a apei la nivel local și folosirea de modele de succes existente sunt chei esențiale pentru o utilizare eficientă și echitabilă a resurselor de apă de care dispunem.

„Trebuie să avem o abordare integrată, să creăm un cadru mai larg și să privim lucrurile dintr-o perspectivă de ansamblu pentru a eficientiza gestionarea apei”, a încheiat Håkan Tropp.