Unesco a luat o decizie absolut corectă. Reciful este în pericol. Este timpul ca guvernul australian să adopte măsuri climatice ambițioase pe termen lung.

Este pentru prima dată când un sit al patrimoniului mondial natural este propus pentru a fi listat ca aflându-se „în pericol” ca urmare a impactului schimbărilor climatice, deși este important să recunoaștem că scurgerile agricole reprezintă, de asemenea, o amenințare foarte mare pentru recifurile de pe malul țării și o problemă de care Unesco și Uniunea Internațională pentru Conservarea naturii sunt foarte preocupați, precizează The Guardian.

Guvernul australian a anunțat că va lupta împotriva acestui raport. Aceasta nu este o mișcare înțeleptă. Convenția patrimoniului mondial natural este un document legal. Ca semnatar, Australia are obligația legală de a proteja, conserva și transmite generațiilor viitoare valoarea universală remarcabilă a Marii Bariere de Corali. Făcând tot posibilul pentru a nega cele mai mari amenințări la adresa recifului, Australia nu își îndeplinește obligațiile legale.

China asigură președinția comitetului în acest moment, dar draftul de raport și decizia reprezintă apanajul Centrului Patrimoniului Mondial al Unesco și IUCN. Guvernul australian a susținut implicarea politică în luarea deciziilor, dar nu a furnizat nici o dovadă în acest sens.

Dacă comitetul pentru patrimoniul mondial aprobă decizia luna viitoare, Australia este obligată să contribuie cu măsuri corective pentru a combate schimbările climatice cu cel puțin 1,5C – un prag critic pentru recifele de corali. Unesco și IUCN vor trimite o misiune de monitorizare reactivă în Australia pentru a ajuta la proiectarea măsurilor corective. Acest lucru s-ar întâmpla probabil înaintea alegerilor federale.

De aceea, guvernul vrea să evite cu orice preț această listare, dar Marea Barieră de Corali are nevoie de aceasta pentru a supraviețui.

Dar cum s-a ajuns la aici? De ani de zile, Marea Barieră de Corali a fost sub controlul comitetului pentru patrimoniul mondial. Rolul comitetului este de a adăuga sit-uri eligibile pe lista patrimoniului mondial și de a se asigura că valoarea lor excepțională, universală pentru toată omenirea este protejată și transmisă generațiilor viitoare. Este un rol nobil și inspirator.

Comitetul a avertizat mai întâi că va lua în considerare plasarea recifului pe lista patrimoniului mondial „în pericol” încă din anul 2012, dacă Australia nu va elabora un plan pe termen lung pentru a proteja reciful.

Această decizie a fost repetată în 2013 și 2014 până când, în cele din urmă, în 2015, guvernul australian a lansat planul Reef 2050. Planul conținea obiective de reducere a scurgerilor agricole, consolidarea legilor privind compensarea terenurilor etc. Planul nu menționa însă nici un angajament direct de combatere a schimbărilor climatice. O listă „în pericol” a fost evitată și comitetul pentru patrimoniul mondial a felicitat Australia pentru plan.

La nouă luni de la punctul culminant al deciziei din 2015, aproape o treime din coralii aflați în zona patrimoniului mondial au murit în urma unei intense canicule marine provocată de încălzirea globală. A fost șocant, dureros și profund suparător. Un an mai târziu, o altă caniculă marină a ucis mai mulți corali într-un eveniment de albire fără precedent. Mulți erau neîncrezători că un astfel de eveniment devastator s-ar putea întâmpla din nou atât de repede.

Guvernul australian a răspuns, dar nu prin introducerea de măsuri pentru reducerea drastică a emisiilor de carbon, ci prin prezentarea unei revizuiri a planului Reef 2050. Revizuirea nu a avut ca rezultat nicio nouă politică climatică. Apoi, în 2019, Great Marine Barrier Reef Marine Park Authority a redus perspectivele recifului de la „sărac” la „foarte sărac”.

În mod incredibil, în 2020, o altă caniculă severă a lovit reciful, ucigând mai mulți corali. Guvernul a revizuit din nou planul Reef 2050. Planul final nu a fost încă lansat, dar ultimul proiect nu conține măsuri concrete pentru a reduce drastic emisiile de carbon.

Raportul IUCN a constatat că 19 situri ale patrimoniului mondial aveau o perspectivă critică. Toate, în afară de două, sunt deja pe lista de pericole.

Având în vedere toate acestea, guvernul australian nu ar trebui să fie surprins de faptul că Unesco și IUCN au recomandat adăugarea Marii Bariere de Corali pe lista sit-urilor aflate în pericol iminent.

‍