Vești surprinzătoare de la cercetători după ce în ultimii ani s-a descoperit că în apele dulci ale României au apărut creveții, de fapt o specie de creveţi de apă dulce de origine asiatică (Macrobrachium nipponense).

În apele dulci din România au apărut creveții!

Inițial, biologii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării“ – INCDDD, au descoperit primele exemplare la finalul anului 2020 pe brațul Chilia, iar în acest an în amonte de Galaţi, ceea ce indică o extindere continuă a arealului de răspândire a speciei, care în următorii ani ar putea ajunge şi pe râurile interioare ale României, arată o informare recentă a Rețelei pentru Natură Urbană.

Conform cercetătorilor de la INCDDD, această specie invazivă a ajuns în ţara noastră prin Marea Neagră din fosta Uniune Sovietică unde creveţii au fost crescuți ca hrană pentru crapii chinezești, aclimatizați pentru acvacultură. Ulterior, s-a constatat că acest crevete este bun de mâncat și au început să îl cultive în crescătorii.

Din cauza unor inundații, creveții asiatici de râu au mai și evadat și, treptat, specia și-a extins arealul. În nord-vestul Mării Negre se varsă mai multe râuri mari (Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul). Acestea reduc salinitatea mării în zona costieră, permițând deplasarea creveților prin apa salmastră.

Specie invazivă a ajuns prin Marea Neagră și cercetătorii arată că se extinde spre râuri

Creveții asiatici de râu sunt originari din sud estul Asiei (China, Japonia, Korea, Vietnam, Myanmar) dar au fost introduși și în Singapore, Philippines, Uzbekistan, sau în sudul Irakului. Prezența lor a fost observată și în SUA încă din 2014 în zone precum coasta Carolinei sau râul White Oak.

Creveții asiatici de râu se înmulțesc rapid şi au o dietă preponderent carnivoră, consumând și icrele peștilor, dar cu toate acestea biologul Aurel Năstase crede că ei nu afectează în mod semnificativ populațiile de pești din Deltă.

Singura parte bună este ecosistemul complex

„Partea bună este că în Delta Dunării, creveții au dat peste un ecosistem complex, din care nu lipsesc pești de pradă, știuci, șalăi, somni, șamd, vidre sau păsări ihtiofage, egrete, corcodei şi cormorani. Toate aceste specii se hrănesc printre altele şi cu creveții asiatici de apă dulce, ponderându-le astfel expansiunea“, a mai spus biologul în cadrul unui podcast al Rețelei pentru Natură Urbană.