Relația amoroasă de secole dintre Italia și admiratorii săi se apropie de un punct de cotitură, pe fondul problemelor cauzate de supraturism. Măsurile stricte luate recent indică o încercare de a reduce numărul turiștilor și impactul negativ al acestora asupra țării.
Printre măsurile adoptate se numără interzicerea selfie-urilor în Portofino, interzicerea navelor de croazieră mari în Veneția, eliminarea accesului gratuit pentru călătorii de o zi, restricționarea accesului autobuzelor turistice pe faleza din Amalfi și interzicerea șederii pe treptele spaniole din Roma. De asemenea, pe traseele din Cinque Terre, turiștii riscă amenzi de până la 2.500 de euro pentru purtarea de șlapi, anunță BBC.
Italia, cunoscută de mult ca „țara iubirii” și una dintre cele mai apreciate destinații turistice din lume, pare să semnaleze o schimbare majoră. Se pune întrebarea dacă această serie de restricții reprezintă o despărțire simbolică de turiști. Este evident că țara ajunge la un punct de cotitură în relația cu vizitatorii săi și încearcă să stabilească limite clare.
Activistul Marco Gasparinetti, un apărător fervent al Veneției, subliniază că orașul său, care are doar 50.000 de locuitori, poate fi vizitat zilnic de până la 140.000 de turiști, o situație insuportabilă. „Trebuie și putem trăi din turism, dar nu vrem să murim din cauza lui”, spune Gasparinetti, recunoscând importanța economică a turismului, dar și impactul negativ al acestuia asupra mediului, costului și calității vieții.
Turismul în Italia a crescut necontenit în anii de după Covid, creând dificultăți majore dacă nu este gestionat corespunzător, potrivit Marinei Lalli, președintele Federației Naționale a Industriei Turismului și Turismului din Italia. Ea avertizează că situația actuală devine una de tipul „pierdere-pierdere”, afectând atât turiștii, care nu se pot bucura pe deplin de locurile vizitate, cât și rezidenții, pentru care costurile de trai cresc și găsirea unei locuințe devine tot mai dificilă. Aceasta problemă nu este limitată doar la Veneția, ci se extinde în întreaga țară.
Un exemplu notabil este Parcul Național Cinque Terre, care a primit patru milioane de vizitatori în 2023, cu un milion mai mult față de 2022. Francesco Villa, primarul din Vernazza, unul dintre satele pitorești din Cinque Terre, menționează că orașul său, cu doar 750 de locuitori, primește până la 2.500 de turiști zilnic. Deși turismul a adus prosperitate, acesta a afectat și viața cotidiană a locuitorilor, care evită să iasă din case între orele 14:00 și 17:00 din cauza aglomerației. În plus, orașul Vernazza gestionează anual două tone de deșeuri pe cetățean, o cifră în continuă creștere.
Ministrul Turismului, Daniela Santanchè, subliniază că o prioritate a guvernului italian este să crească și mai mult turismul și să transforme moștenirea culturală a țării în venituri. Ea consideră că industria turismului trebuie să fie mai bine organizată, gestionată și profitabilă, menționând că multe atracții turistice din Italia sunt gratuite sau la prețuri foarte mici. Santanchè sugerează promovarea orașelor mai mici și extinderea sezonului turistic pe tot parcursul anului pentru a distribui fluxul de turiști.
Santanchè răspunde criticilor, afirmând că Italia este un muzeu în aer liber, având cele mai multe situri UNESCO din lume, o cultură de neegalat, mâncare unică și 5.600 de borghi istorice fermecătoare. Ea încheie spunând că „lumea vrea Italia, mult”.
Credit: Getty Images