“Veșnicia s-a născut la sat" susținea Lucian Blaga, dar este o expresie care se poate aplica cu mare succes și în cazul bunelor practici privind acțiunile de protecție a mediului și lăsarea drept moștenire pentru generațiile viitoare a unei planete cât mai curate.
Nu este vreun mare oraș, ci o comună din județul Bihor, cea care este cel mai bun exemplu din țară în ceea ce privește soluțiile de colectare și reciclare separată. Sălacea este singura comunitate din România care și-a îndeplinit țintele de reducere a cantității de deșeuri depozitate la gropile de gunoi prevăzute în toate planurile de după aderarea la Uniunea Europeană, ținte care dacă nu vor fi atinse până la sfârșitul anului de toate localitățile din țară, ne vor aduce infringementul în acest domeniu, dar și amenzi de 200.000 euro pe zi.
Încă din 2018, UE a impus tuturor țărilor membre obligații clare privind gestionarea deșeurilor municipale (deșeuri provenite de la gospodării și deșeuri similare): în 2020 să existe o țintă de 50% privind reciclarea de hârtie, plastic, carton, metal și sticlă; 55% până în 2025; 60% până în 2030 și 65% până în 2035.
Prin comparație cu marea majoritate a localităților din România, în care procentele de sortare a deșeurilor sunt mult sub 10%, în Sălacea, problema deșeurilor a fost rezolvată cu succes și cele mai recente date din 2020 puse la dispoziție de Zero Waste România arată cifre greu de crezut și atins de alții: 75% colectare separată.
Sălacea este situată în partea de Nord-Vest a țării, în Crișana și i se mai spune și comuna celor 1000 de pivnițe săpate în deal. Are o populație de 3.036 de locuitori, formată din etnici maghiari, români și rromi. În anul 2017, ratele de colectare și reciclare a deșeurilor erau sub 1%, iar sistemul de colectare era unul tipic comunităților rurale din toată țara.
Povestea de succes a început în februarie 2018, când primarul Horvath Bella a decis implementarea strategiei "Zero Waste pentru Comunități" după un model italian. Presupunea colectarea separată din ușă-în-ușă, pe 5 tipuri de deșeuri. În câteva luni, locuitorii au înjumătățit cantitatea de deșeuri depozitate la groapa de gunoi (de la 27 de tone, la 12 tone), au sortat 60% din ce au aruncat, iar operatorul de salubritate a predat spre reciclare 40% din cantitatea produsă. De proiect s-a ocupat primăria din Sălacea împreună cu un operator de salubritate și reciclatorul ECO Bihor, sub directa supraveghere a ONG-ului de protecție a mediului "Zero Waste România".
Conform datelor acestora, în doar 3 luni de la implementarea programului pilot în 2018, rezultatele obținute au fost mult peste așteptări:
• Rata de reducere a deșeurilor generate: a crescut de la 0% la 55%
• Rata de colectare separată: a crescut de la 1% la 61%
• Rata de reciclare: a crescut de la 1% la 40% din totalul deșeurilor colectate, materialul reciclabil fiind trimis la un reciclator final
• MBT (tratarea biomecanică): 21% din deșeurile non reciclabile care au rezultat în urma celor două etape de sortare au constat în: 5% deșeuri reziduale eliminate prin co-incinerare / 16% deșeuri reziduale eliminate prin depozitare la groapa de gunoi
Depozitarea: deșeurile reziduale tratate prin depozitare la groapă au fost reduse de la 99% la 55%:
• 16% deșeuri non-reciclabile obținute după tratarea biomecanică (MBT);
• 39% deșeuri reziduale colectate din gospodării;
• Co-incinerare: 5% din deșeurile reziduale au fost eliminate prin co-incinerare, cu obiectivul de a atinge 0% până în 2020;
Implicarea cetățenilor: a fost observată o creștere de la 8,4% la 75%
• 47,21% din totalul deșeurilor colectate, constând în ambalaje reciclabile și alte tipuri de deșeuri reciclabile, au fost transportate la o stație locală de sortare pentru a fi îndepărtată orice potențială contaminare și pentru o mai bună sortare, astfel încât materialul reciclabil obținut să fie de o calitate superioară
• 13,89% din totalul deșeurilor colectate, reprezentând deșeuri biodegradabile, au fost transportate la stația de compostare.
Legendă: Comparație din 2018 între rezultatele obținute în cadrul vechiului sistem de colectare și în cel nou, de colectare la sursă, implementat în Sălacea (Sursă: ECO BIHOR SRL).
Cum s-a ajuns la asemenea rezultate? Prin voință, răbdare și o bună comunicare cu comunitatea locală. Deșeurile cetățenilor din Sălacea au fost ridicate separat, în zile diferite, pe cinci fracții de deșeuri: plastic, metal, hârtie și carton, sticlă, deșeuri biodegradabile. Gospodăriile au fost dotate cu pubele de 120 de litri pentru sticlă, pubele mici de 10 litri pentru deșeurile biodegradabile colectabile în casă, pubele de 40 de litri pentru deșeurile biodegradabile depozitate afară, pubele de 40 de litri pentru deșeurile mixte și saci colorați pentru restul deșeurilor.
În ceea ce privește costurile, la Sălacea s-au pus bazele sistemului "plătești-pentru-cât-arunci", prin implementarea tarifului diferențiat, care motivează cetățenii să se implice în noul sistem de sortare pe cinci fracții. Toți cei care se implică plătesc 5 lei, iar cei care refuză plătesc 10 lei. Aceasta este practic o formă simplificată de implementare a sistemului PAYT, pe baza căreia se poate dezvolta mai târziu un sistem mai eficient, prin monitorizarea cantității de deșeuri reziduale generate. Investițiile autorităților în implementarea sistemului Zero Waste în comunități au fost de aproximativ 20.000 de euro, cheltuiți pentru realizarea unei noi infrastructuri de colectare a deșeurilor: 3.000 de pubele la 3.000 de locuitori/1.000 de gospodării, cu un cost de 4-5 euro de persoană.
Metodologia Zero Waste se fundamentează pe cele mai performante bune practici din domeniu, implementate cu rezultate excepționale în ceea ce privește evitarea depozitării la groapă și evitarea incinerării, în peste 400 de comunități din Europa, membre ale Rețelei Orașelor și Comunităților Zero Waste. Dintre acestea amintim Ljubljana (Slovenia), Hernani (Spania), Capannori (Italia) sau San Francisco (USA). Schema de certificare “Orașe și Comunități Zero Waste” are în vedere obiective de mediu, sociale și de economie circulară cu impact la scară largă în comunitate. Comunității locale din Sălacea îi este furnizată asistență tehnică pe tot parcursul procesului de certificare, monitorizare și beneficii de optimizare a costurilor infrastructurii. Cheltuielile cu supervizarea din partea experților de la Scuola Agraria del Parco di Monza au fost suportate de către Zero Waste România și Zero Waste Europe.
Concluziile în urma implementării proiectului din Sălacea și de care ar trebui să țină cont și alte autorități interesate de colectarea și reciclarea deșeurilor sunt:
- Cu cât e mai mare pubela, cu atât se aruncă mai mult în ea! Vechile pubele negre de 120 litri, folosite inițial pentru deșeurile reziduale, au fost etichetate cu un autocolant verde cu mesaj bilingv și au fost reutilizate pentru colectarea deșeurilor din sticlă, programată pentru ridicare o dată la două luni. Cu toate acestea, circa 15% dintre utilizatori și-au păstrat vechiul obicei și au umplut aceste containere cu deșeuri reziduale amestecate în loc de sticlă, pentru că aveau volumul cel mai mare. Obiceiul de a arunca deșeurile reziduale în pubela cu volum mai mare (120 l) a fost greu de combătut, oamenii neavând motivația pentru a folosi pubela neagră mai mică, de 40 litri, special concepută pentru acest fel de fracție în noul sistem. Recipientul cu volum mai mic avea menirea de a-i stimula pe localnici să genereze și să sorteze mai puține deșeuri reziduale, dar curând vechile obiceiuri amenințau să saboteze sistemul. Acești utilizatori au fost penalizați prin plata unui tarif lunar dublu pentru colectare. În urma acestei experiențe, la replicarea sistemului în alte comunități vor fi eliminate vechile containere de 120 litri. Cheia o reprezintă pubelele mai mici pentru deșeurile reziduale.
- În ciuda rezervei și a scepticismului față de posibilitatea implementării eficiente, în Europa de Est, a unui sistem de colectare separată la sursă pe cinci fracții, acesta a funcționat cu succes și a dat rezultate în numai trei luni.
- Sistemul de taxare diferențiată, un model simplificat de tip plătești-pentru-cât-arunci, a încurajat separarea la sursă și colectarea separată.
- În ceea ce privește biodeșeurile, puritatea fracției colectate la sursă a fost de 93,43%, o calitate adecvată pentru procesul de compostare. Aceasta s-a datorat în primul rând faptului că unii cetățeni nu au avut încredere în robustețea sacilor de hârtie furnizați de către operator, pentru sortarea biodeșeurilor care includ resturi alimentare. Prin urmare, au suplimentat sacul de hârtie cu unul de plastic, pentru a se asigura că nu se va scurge conținutul din el. Au fost luate măsuri îndreptate spre o mai bună monitorizare și spre educarea localnicilor pentru o separare cât mai corectă a acestora.
- La nivel național nu există soluții de reciclare pentru deșeurile din plastic colorat HDPE și LDPE care sunt recuperate. Astfel, totalul deșeurilor colectate separat dar trimise la stații de co-incinerare sau depozitate la groapă se ridică la 5%. Înainte de interzicerea exportului de plastic spre China, acest tip de deșeuri era exportat acolo pentru valorificare. Însă, începând din 2018, piața a fost prinsă „cu garda jos”: nu mai există capacitate de reciclare a deșeurilor din polietilenă de mică și mare densitate (LDPE și HDPE) colorate.
- Voința politică a fost elementul cheie al succesului, iar primarul a fost factorul decizional care a determinat reușita proiectului și menținerea acestor procente.
- În faza de pre-implementare, primarul era convins că fracția de hârtie și carton era cvasi-inexistentă, din cauza prejudecății că localnicii ar arde și reutiliza aceste tipuri de deșeuri. Cu toate acestea, în etapa inițială de monitorizare, operatorii de salubritate au identificat aproximativ 8% carton și hârtie în deșeurile generate. În consecință, acest tip de deșeuri a fost inclus între cele cinci fracții ale noului sistem de colectare.
- Un sistem de colectare la sursă pe fracții specifice este vital pentru ca țintele de reciclare asumate de România până în 2020 să poată fi îndeplinite și pentru evitarea amenzilor aferente.
Potrivit datelor Eurostat, România se situează în fruntea clasamentului țărilor din Europa care generează cantități reduse de deșeuri, cu doar 261 kg de deșeuri produse per cap locuitor/an (una dintre cele mai reduse cantități din Europa). Prin comparație, statele nordice generează aproape dublul acestei cantități: Suedia – 473 kg, Norvegia – 426 kg, Luxemburg – 600 kg.
Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, rezultatele României în domeniul reciclării sunt foarte slabe, cu o rată a reciclării de numai 13% în 2016. Cu toate că în ultimii 10 ani s-au alocat sume semnificative pentru infrastructura gestionării deșeurilor, inclusiv fonduri europene, rezultatele întârzie să apară. Motivele sunt variate: infrastructura ineficientă și depășită, containerele duale (fracție umedă și fracție uscată), lipsa unei educații corespunzătoare și lipsa sancțiunilor și a implicării.
Foto: World Record Academy; Discover Bihor