Acest fenomen ciudat, cunoscut sub numele de „zăpadă sângerie”, este rezultatul unui mecanism de apărare produs de algele microscopice care cresc în zăpada alpină. În mod normal, aceste microalge au culoarea verde, deoarece conțin clorofilă, familia de pigmenți produși de majoritatea plantelor pentru a le ajuta să absoarbă energia din lumina soarelui. Cu toate acestea, atunci când algele de zăpadă cresc prolific și sunt expuse la radiații solare puternice, produc molecule de pigment de culoare roșie cunoscute sub numele de carotenoide, care acționează ca un paravan solar pentru a proteja clorofila, ne informează Digi 24.

Deși algele care colorează zăpada în roșu sunt cunoscute de mult timp, acest fenomen este încă un mister pe care oamenii de știință încearcă să-l elucideze.

Cu doar doi ani în urmă, botaniștii de la Universitatea din Praga au identificat o specie complet nouă de microalge care este responsabilă pentru colorarea zăpezii în roșu și portocaliu în diferite părți ale lumii, pe care au numit-o „Sanguina”. Cercetătorii au găsit forme de alge Sanguina care provoacă pete de zăpadă roșie din Europa, America de Nord, America de Sud și în ambele regiuni polare. O specie de Sanguina care provoacă o zăpadă portocalie neobișnuită a fost găsită și în Svalbard.

Nu este singurul tip de microalge care provoacă fenomenul zăpezilor sângerii. Mai multe alte tipuri, cum ar fi Chlamydomonas nivalis și o algă găsită aproape de coloniile pinguinilor din Antarctica, numită Chloromonas polyptera, produc de asemenea pigmenți care colorează zăpada în roșu și roz.
Dar studierea acestui fenomen are o semnificație mult mai mare decât simpla explicare a existenței petelor de culoare ciudată în Alpi și lângă poli. Aspectul și dispariția lor sunt markeri importanți ai schimbărilor climatice și ai modului în care aceasta afectează ecosistemele delicate în care se găsesc algele.

Liane G Benning, profesor de geochimie  Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe din Potsdam, spune că zăpada roșie devine din ce în ce mai frecventă din cauza încălzirii globale.

„Creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă crește temperatura, ceea ce duce la topirea unei cantități mai mari de zăpadă. În momentul în care există apă lichidă pe zăpadă, algele încep să crească”. spune ea.

Această abundență tot mai mare de alge roșii de zăpadă poate contribui, de asemenea, la schimbările climatice. Pigmentul roșu transformă suprafața de zăpadă, reducând cantitatea de lumină și căldură pe care o reflectă înapoi în spațiu – fenomen cunoscut sub numele de efect albedo. Captând mai multă căldură de la Soare, zăpada se topește și mai repede, permițând algelor să prolifereze în continuare.

„Există un efect de domino în care algele își topesc habitatul preferat. Parcă își distrug propria casă”, spune Benning.

La o scară mai largă, căldura suplimentară absorbită de zăpada colorată poate modifica temperatura în mediul înconjurător, accelerând topirea zăpezilor și a ghețarilor. Un studiu a estimat că, într-un singur sezon de topire, algele roșii ar putea reduce albedo-ul de zăpadă cu 13%, sugerând că acesta joacă un rol important în modul în care schimbările climatice sunt accelerate.

Studiile au arătat că algele roșii apar pe ghețarii din întreaga lume, de la Antarctica la Himalaya și în Arctica. Așadar, o întrebare la care oamenii de știință precum Benning și Eric Maréchal, directorul Laboratorului de fiziologie a celulelor și plantelor din Grenoble, Franța, încearcă să răspundă este dacă înflorirea algelor de zăpadă devine mai răspândită și apare mai des.

Maréchal și colegii săi au descoperit recent că algele care fac zăpada roșie par să crească doar la altitudini peste 2.000 de metri în Alpii francezi și să înflorească la aproximativ 2.400 de metri. Potrivit lui Maréchal, algele Sanguina se găsesc la altitudini mari din cauza cantității, calității și longevității petelor de zăpadă prezente la aceste înălțimi.

În mod uimitor, oamenii de știință nu au reușit până acum să crească aceste alge pe zăpadă reală într-un laborator.

„Din acest motiv, cercetătorii trebuie să colecteze cât mai multe date posibil pentru un studiu mai complex”, spune Maréchal.

‍