Orașul București ar putea urma exemplul Vienei în ceea ce privește dezvoltarea apiculturii urbane, în prezent o hotărâre a Consiliului Local interzicând creșterea albinelor în oraș.

În marile capitale europene, stupii sunt amplasați pe clădiri și hoteluri, iar mierea produsă local este comercializată direct consumatorilor.

La Târgul Național al Mierii, desfășurat în weekend în București, Matthias Kopetzky, apicultor profesionist din Austria și expert în criminalitate economică, a prezentat modelul vienez de apicultură urbană, practicat de sute de ani în capitala Austriei, conform economedia.ro.

„Viena are o mulțime de apicultori, pentru că sunt o tradiție. Sunt șapte structuri locale cu 650 de apicultori și aproximativ 7.000 de colonii de albine în zona metropolitană. Viena are cea mai veche școală de apicultură din lume, fondată în anul 1769 de profesorul Anton Jansa din Slovenia la cererea Mariei Tereza. De altfel, Ziua Mondială a Albinei a fost stabilită pe 20 mai – ziua de naștere a lui Anton Jansa”, a declarat Matthias Kopetzky.

De asemenea, Viena are aproximativ două milioane de locuitori pe 414 kilometri pătrați, iar 15% din suprafața orașului este utilizată pentru agricultură, dintre care circa 20% sunt terenuri organice, reprezentând aproximativ 12 kilometri pătrați, în timp ce doi kilometri pătrați sunt zone de biodiversitate.

Reguli specifice pentru apicultura urbană

Matthias Kopetzky a subliniat că apicultura urbană diferă semnificativ de cea practică în zonele agricole, fiind necesară respectarea unor reguli specifice.

„Există reguli pentru a crește albine în oraș. A face apicultură urbană este total diferit față de apicultura care are loc în zonele agricole. Primul lucru trebuie să găsești un loc în care să ți se permită să pui stupi și noi avem deja 60 de locații, însă spațiile de prelucrare a mierii din oraș sunt scumpe și nu te poți întinde ca în zonele rurale. Nu este ușor, dacă vorbim și despre magazinele și locurile în care ținem și prezentăm mierea. Aici aceștia sunt mult mai pretențioși decât în mediul rural. O altă problemă este clima, care s-a modificat. Albinele iubesc căldura, dar una este să fie cald și alta să fie arșiță. Când este mult prea cald, albinele nu mai adună nectar”, a explicat acesta.

Stupii sunt amplasați pe clădiri în fiecare sector al Vienei, inclusiv îngrijor aeroportului, iar cel mai înalt nivel unde există stupi este etajul 19 al hotelului NH.

„Avem 23 de districte în Viena și 23 de tipuri de miere, iar un al 24-lea este un amestec de miere din toate cele 23 de districte. Extragem miere din fiecare district, nu le amestecăm între ele. Cel mai înalt nivel unde sunt stupi este la etajul 19 al hotelului NH. Nu eram siguri, pentru că sunt mult prea sus stupii, însă sunt excelente. Hotelurile sunt extrem de importante pentru noi, sunt partenerii noștri. Acestea cumpără de la noi mierea, iar la masa de dimineață servesc atât miere, cât și faguri. Mierea este în mod curent studiată și analizată, aproximativ 20% din mierea vieneză fiind organică. Viena folosește cu precădere substanțe ce nu afectează sănătatea insectelor, iar acestea se aplică doar noaptea”, a explicat apicultorul.

Miere polifloră variată

Apicultorul a mai menționat că albinele pot culege nectar din ianuarie până în noiembrie, existând numeroase specii de flori care permit producerea unei mierii poliflore variate.

„Este ca și la vin, avem o bază care apare dintr-o anumită floare, dar și în funcție de această vreme cum au posibilitatea de a colecta nectarul diferă gustul mierii. Am avut lungi discuții cu autoritățile legate de numele mierii, cum să pui numele în funcție de districtul respectiv și am putut să le demonstrăm că albina are o acțiune destul de limitată și astfel se poate diferenția mierea pe districte”, a mai spus Matthias Kopetzky.

La Târgul Național al Mierii din 14 martie, Lucian Judele, noul city-manager al Bucureștiului, a exprimat interesul pentru dezvoltarea apiculturii urbane în Capitală.

„Vreau să vă imaginați un lucru: vreau să închideți un pic ochii și să vă imaginați pe blocurile din București câte un stup. Reușiți? Nu prea vă vine natural. Cred că obiectivul nostru al autorităților locale este ca peste 20 de ani când vom face fix exercițiu, copiilor le vină foarte natural să se imagineze și chiar să crească amintesc de cei acei stupi de deasupra blocului din București și noi am mâncat din București, fără să fim sub restricții să nu le permită creșterea albinelor între București”, a afirmat acesta.

Conform Asociației Crescătorilor de Albine din România, Bucureștiul a avut dintotdeauna apicultori, iar în 1980 numărul acestora ajunsese la aproximativ 4.800, fiind înregistrați la filiala locală.

Comisia Europeană recomandă promovarea apiculturii în marile orașe, practică deja implementată în orașe precum Paris, Zurich, Berna și Viena.