Renato Colucci, glaciolog italian, afirmă că, în anii următori, zăpada va fi mai frecventă doar în zonele montane înalte, în timp ce la altitudini sub 1.500 de metri, precipitațiile constau aproape exclusiv în ploi.
Pe când era copil în Trieste, un oraș din nordul Italiei, Renato R. Colucci își amintește că zăpada cădea în fiecare iarnă, de mai multe ori.
„Acum este foarte rar să ningă în orașul aflat la nivelul mării. Chiar și mai sus, pe carstul unde locuiesc, peisajul devine din ce în ce mai puțin alb. Iar în Alpi cunosc o mulțime de foști ghețari unde cresc crânguri.Dacă urcăm 100 de metri în altitudine, temperatura scade cu 0,65°. Încălzirea globală a adus o creștere de aproximativ 3 grade Celsius în Alpi. Astfel, altitudinea la care apare zăpada a crescut cu 400 de metri. Rezultatul este că la bază plouă mai mult, iar la altitudini mari ninge mai intens.”, explică cercetătorul de la Institutul de Științe Polare al Consiliului Național de Cercetare (Consiglio Nazionale delle Ricerche – CNR) și profesor de glaciologie la Universitatea din Trieste, citat de La Repubblica și preluat de g4media.ro.
S-au schimbat modelele climatice
Colucci explică și motivele pentru care se observă mai multe precipitații sub formă de zăpadă la altitudini mari:
„Atmosfera mai caldă conține mai mulți vapori de apă, ceea ce face ca precipitațiile să fie mai intense. Anul trecut, în Alpi, peisajul a rămas brun la bază, dar la altitudini mari a nins mult. În Sella Nevea, la 1.200 de metri, în estul Alpilor, de obicei erau acumulări mari de zăpadă, însă iarna trecută 90% din precipitații au fost sub formă de ploaie, iar stratul maxim de zăpadă a atins doar 26 de centimetri. În schimb, localități din Elveția, situate la peste 1.500 de metri altitudine, au avut parte de a doua cea mai abundentă iarnă cu zăpadă din istoria măsurătorilor.”
Un alt aspect subliniat de specialist este siguranța crescută a zăpezii în Alpi pentru schiori:
„Paradoxal, la munte, zăpada de acum este mai sigură: atunci când trece printr-un proces de topire parțială, devine mai stabilă, ca și cum s-ar lipi. Când eram copil, sezonul de schi alpin începea în martie, deoarece zăpada era rece și pudrată, deci mai periculoasă. Acum, la prima ninsoare a sezonului, toată lumea merge la schi. Pârtiile sunt mai aglomerate, iar administratorii locali insistă să construiască pârtii chiar și la altitudini mici pentru a extinde oferta, deși va fi din ce în ce mai dificil să le mențină funcționale”, mai adaugă Colucci.
