Într-un vast reportaj ce pornește de la efectele războiului asupra mediului de-a lungul timpului, The New York Times analizează impactul operațiunilor militare asupra florei și faunei din Ucraina, ne informează Biziday.
“Rezervația Biosferei Mării Negre, de pe coasta de sud a Ucrainei (Regiunea Herson, la sud de Nikolaev), este un refugiu pentru păsările migratoare. Peste 120 de mii de păsări își petrec iarna pe țărmurile sale, iar un spectru multicolor de specii rare cuibăresc în zonele umede protejate. Rezervația găzduiește, de asemenea, șobolanul orb de nisip pe cale de dispariție, delfinul de la Marea Neagră, flori rare, nenumărate moluște, zeci de specii de pești și, în ultimele săptămâni, o armată invadatoare”.
Armata Rusă a ocupat teritoriul rezervației iar activitatea militară din zonă a declanșat incendii suficient de mari pentru a fi văzute din spațiu, stârnind îngrijorări cu privire la distrugerea habitatelor critice de reproducere a păsărilor, arată cotidianul american.
“Vedem ce se întâmplă în Ucraina și suntem șocați și îngroziți de costurile umane, în primul rând, dar și de ceea ce se întâmplă cu mediul acolo”, a declarat Thor Hanson, un biolog independent, expert în modul în care războaiele afectează mediul.
De când forțele ruse au invadat Ucraina în februarie, atenția lumii s-a concentrat asupra orașelor puternic bombardate, dar trupele ruse au intrat deja sau au condus operațiuni militare în mai mult de o treime din ariile naturale protejate ale națiunii. Războaiele distrug habitate, ucid animalele sălbatice, generează poluare și produc consecințe care se răsfrâng de-a lungul deceniilor.
“Mediul este victima tăcută a conflictelor”, a spus Doug Weir, director de cercetare și politici la Observatorul de Conflicte și Mediu, o organizație nonprofit cu sediul în Marea Britanie.
În unele cazuri, distrugerea mediului este o tactică militară explicită, așa cum a procedat Armata Americană în Vietnam, pulverizând defolianți din elicopter peste zone largi de junglă pentru a rări pădurile și a priva forțele inamice de acoperire. Dar chiar și atunci când distrugerea mediului nu este deliberată, războiul poate provoca pagube profunde. Soldații sapă tranșee, tancurile aplatizează vegetația, bombardează peisajele și explozivii aprind incendii. Armele aruncă gaze toxice și particule în aer și scurg metale grele în sol și apă.
Poluarea mediului este o preocupare deosebit de acută în Ucraina, în condițiile în care țara are numeroase fabrici chimice și facilități de depozitare, de la petrol, cărbune, gaze și până la depozitele nucleare.
Ucraina are 15 reactoare nucleare în patru centrale, iar cea mai mare, Centrala Zaporijie din orașul Energodar, a fost deja locul unor lupte intense. Deteriorarea locurilor de depozitare a deșeurilor nucleare, așa cum a fost cazul Zonei de Excludere de la Cernobîl, ar putea produce, de asemenea, o contaminare semnificativă. Experții cred că deja este posibil ca incendiile de pădure din zonă să fi eliberat particule radioactive care au fost capturate în flora locală, iar trecerea vehiculelor grele (așa cum ar fi tancurile) prin zonele contaminate ar fi putut ridica nori de praf radioactiv.
Este posibil ca activitatea militară să fi amenințat și recuperarea pe care fauna sălbatică a făcut-o în Zona de Excludere. Acolo se găsesc lupi cenușii, vulpi roșii, câini raton, mistreți și râși, iar preluarea de către Rusia a site-ului pentru mai bine de o lună a creat o tulburare enormă.
Analiza NY Times mai arată că, pe lângă efectele poluante directe asupra mediului, războiul cauzează adesea insecuritate economică și alimentară, determinând ulterior oamenii să exploateze și mai mult resursele naturale.
