Labake Ajiboye-Richard, fondatoarea unei companii de consultanță în domeniul sustenabilității cu sediul în Lagos, se afla recent la volan în cel mai populat oraș din Nigeria când a observat un pieton aruncând deșeuri pe fereastra unei mașini.

„Am fost surprinsă să văd acest comportament în 2024,” a declarat aceasta. „Dacă cineva aruncă gunoi în spațiul public, ce face acasă sau în comunitatea sa?”

Lagos, la fel ca restul Nigeriei, se confruntă cu o problemă acută legată de gestionarea deșeurilor, mai ales a plasticului. Potrivit datelor Băncii Mondiale, Nigeria produce anual 27,6 milioane de tone de deșeuri solide municipale, unul dintre cele mai ridicate volume la nivel global, dintre care 13% sunt din plastic. Din aceste cantități, doar aproximativ 10% sunt reciclate.

Un studiu recent realizat de Programul de Mediu al ONU arată că, zilnic, în Lagos sunt aruncate pe străzi între 50 și 60 de milioane de pungi de apă uzate. În contextul acestei crize, autoritățile nigeriene au anunțat în ianuarie interzicerea plasticului de unică folosință, măsură care ar urma să intre în vigoare luna viitoare. Cu toate acestea, există dubii cu privire la pregătirea țării pentru implementarea efectivă a acestei politici, potrivit The Guardian.

Pe piețele din Lagos, precum Oniru și Tejuosho, mulți comercianți susțin că nu au auzit despre această interdicție, fiind mai preocupați de crețterea costului vieții. De asemenea, în orașe precum Abeokuta, Calabar, Kaduna și Onitsha, containerele din polistiren și alte tipuri de plastic de unică folosință sunt folosite zilnic de vânzători.

Măsuri fără efecte majore

Măsurile economice adoptate de președintele Bola Tinubu și guvernatorul băncii centrale, Yemi Cardoso, într-un efort de reformă începând din mai 2023, au fost apreciate de organizații internaționale precum Banca Mondială și FMI. Totuși, mulți cetățeni consideră că impactul acestor politici nu se resimte încă, iar prioritățile zilnice sunt dominate de nevoile esențiale. Amos Adeyanju, un șofer de taxi în vârstă de 28 de ani, a subliniat acest aspect:

„Cheltuiesc aproape jumătate din câștigurile zilnice pe combustibil și hrană. De ce aș investi în alternative scumpe, când plasticul este accesibil și practic?”

În august, autoritățile federale au interzis plasticul de unică folosință în birourile guvernamentale, iar Ministerul Mediului a anunțat implementarea unui cadru destinat sensibilizării și aplicării interdicției la nivel național. Cu toate acestea, Adewunmi Emoruwa, strateg principal la grupul de strategie publică Gatefield din Abuja, consideră că această măsură este insuficientă.

„Industria a avut la dispoziție decenii pentru a se adapta, dar continuă să exercite influență asupra autorităților de reglementare cu argumente depășite. Fără o aliniere clară între strategiile fiscale și retorica politică, regulile rămân simple recomandări,” a afirmat acesta.

Experții susțin că practicile nesustenabile legate de utilizarea plasticului sunt relativ recente în cultura africană. Tradițional, alimentele erau ambalate în frunze de bananier, iar metodele de conservare precum fermentarea erau frecvent utilizate. Integrarea unor soluții tradiționale, împreună cu stimulente financiare, ar putea facilita tranziția.

„Este esențial să explicăm motivul pentru care plasticul de unică folosință este dăunător mediului,” a adăugat Ajiboye-Richard. „Stimulentele economice pot fi un factor decisiv în schimbarea comportamentelor.”

În opinia sa, implementarea eficientă a strategiilor ar putea elimina plasticul de unică folosință până în 2030.