Reducerea acoperirii cu nori la nivel global ar putea amplifica efectele schimbărilor climatice, conform unor cercetări bazate pe date satelitare furnizate de NASA.

Pământul primește, în prezent, mai multă energie solară decât pierde. Deși utilizarea combustibililor fosili reprezintă un factor major, aceasta nu explică integral fenomenul. De asemenea, efectul albedo – prin care reducerea stratului de gheață scade cantitatea de lumină solară reflectată și crește cantitatea absorbită de suprafața terestră – nu oferă o justificare completă, conform iflscience.com.

Un studiu publicat în luna august de climatologul George Tselioudis de la Institutul Goddard pentru Studii Spațiale al NASA, în colaborare cu alți cercetători, a analizat date satelitare din două perioade distincte: 1984-2018 și 2000-2018.

O modificare semnificativă a fost observată în zona de convergență intertropicală (ITCZ), regiunea de joasă presiune situată în apropierea ecuatorului, unde alizeele din nord-est și sud-est se întâlnesc. Această zonă, caracterizată de nori densi formați prin ridicarea aerului cald și înlocuirea sa cu aer mai rece, s-a restrâns, ducând la o scădere a acoperirii cu nori.

Se extind zonele uscate

Pe de altă parte, regiunea subtropicală uscată s-a extins. Aceste modificări combinate au determinat o reducere globală a acoperirii cu nori. Nivelul acestei scăderi variază în funcție de setul de date utilizat și perioada analizată, fiind estimat între 0,72% și 0,17% pe deceniu.

Comentând asupra legăturii dintre încălzirea globală și diminuarea acoperirii cu nori, Tselioudis a declarat pentru revista Science:

„Sunt sigur că aceasta este piesa lipsă.”

Cercetările recente ale echipei, prezentate în cadrul unei reuniuni a Uniunii Geofizice Americane pe 11 decembrie, au folosit date din satelitul Terra al NASA, acoperind o perioadă de 22 de ani. Rezultatele confirmă concluziile studiului anterior, indicând o reducere a acoperirii cu nori cu aproximativ 1,5% pe deceniu. Aceste schimbări par să contribuie la creșterea nivelurilor de încălzire globală. Deși scăderile par mici, acestea sugerează un feedback climatic semnificativ, conform climatologului Bjorn Stevens de la Institutul Max Planck pentru Meteorologie, citat de Science.

Impactul pe termen lung al acestor tendințe și contribuția lor la fenomenele climatice globale rămân subiecte de studiu. Totuși, aceste schimbări evidențiază complexitatea sistemelor climatice ale Pământului.

Studiul din august a fost publicat în revista Climate Dynamics, iar cercetările recente au fost prezentate la conferința AGU24.