Risipa alimentară este o problemă uriaşă la nivel global, iar în fiecare an sunt aruncate milioane de tone de mâncare, fapt ce cauzează până la 10% din emisiile de gaze cu efect de seră din toată lumea, potrivit The Independent.
În 2021, Uniunea Europeană a risipit mai multă mâncare decât a importat – aproape 138 de milioane de tone de produse alimentare au fost importate, faţă de cele 153,5 milioane de tone de mâncare irosite, conform Feedback EU.
Potrivit unor date prezentate în 2022 de Aurel Simion, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă anual în România, adică în jur de 129 de kilograme pe cap de locuitor. Cea mai mare pondere este reprezentată de mâncare gătită (24%), fructe (22%) şi legume (21%), până la 50% din risipa alimentară a ţării petrecându-se în mediul urban.
„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33%-50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, potrivit unui studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România.
Mai poţi citi şi: Alertă într-o ţară din Europa. Resursele de apă şi mâncare sunt puse la risc de criza climatică
Datele deţinute de Programul de Mediu al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNEP) arată că gospodăriile din România sunt vinovate de mai multă risipă alimentară decât cele din Marea Britanie, raportat la populaţiile celor două state, potrivit calculelor Green News - populaţia Marii Britanii fiind de trei ori mai mare decât a României.
Însă mai există şi problema disponibilităţii şi acurateţii acestor date, când vine vorba de ţara noastră. Potrivit raportului UNEP privind deşeurile alimentare din 2021, există o încredere „foarte scăzută” în datele privind risipa alimentară pentru România, în timp ce pentru Marea Britanie încrederea în aceste statistici este „crescută”.
Risipa alimentară la nunţile din România, comparativ cu Marea Britanie
Nunţile înseamnă adesea o risipă imensă de mâncare, iar rezolvarea acestei probleme poate ajuta în lupta împotriva crizei climatice, dar şi pentru a nu pierde resursele ameninţate de aceasta, necesare unei populaţii mondiale în creştere.
În Marea Britanie, un studiu efectuat de lanţul de supermarket-uri Sainsbury’s în 2017 a arătat că o zecime din mâncarea de la nunţi ajunge la gunoi, echivalentul a 488 de lire (2.725 de lei) pe eveniment.
Mai poţi citi şi: Cum a reuşit o tânără să deschidă o afacere sustenabilă unică în Bucureşti. „Nu există coş de gunoi”
În ţara noastră, aceste date nu există, pentru a putea realiza o comparaţie corectă, însă, având în vedere că nunţile româneşti tind să implice mai multe feluri de mâncare, este probabil ca risipa să fie mult mai mare.
În Marea Britanie, există o companie care organizează evenimente, care ajută cuplurile să aibă nunţi fără risipă – şi, chiar dacă în România nu există o astfel de companie în momentul de faţă, multe dintre lucrurile pe care le fac cei de la Lettice Events pot fi solicitate de cupluri furnizorilor de servicii pentru nunţi din România.
La ce trebuie să fim atenţi când alegem alimentele pentru nuntă
De pildă, mâncarea servită la nunţi trebuie să prioritizeze folosirea ingredientelor locale şi sezoniere pentru a fi considerată sustenabilă, astfel că meniurile pot fi schimbate lunar pentru a folosi alimentele care sunt în sezon la momentul respectiv.
Totodată, mâncarea trebuie să fie pe cât posibil vegană, pentru a avea o amprentă de carbon cât mai mică, în contextul crizei climatice. „Există cu siguranță o asociere între carne și statutul social. De asemenea, oamenii nu cred că un meniu vegetarian ar putea fi la fel de sățios. Chiar trebuie să le arăți că poate fi o mâncare cu adevărat sățioasă, care are multă varietate nutritivă chiar și fără niciun pic de carne”, a spus bucătarul-şef Mark Malden.
Mai poţi citi şi: Factorii care pun în pericol accesul la mâncare în Europa, dezvăluiţi într-un raport al Comisiei Europene
Malden a spus că Lettice Events calculează cantitatea de emisii de carbon generată prin alegerea fiecărui aliment servit la nunţi, pe care o prezintă clienţilor.
„Atunci când înțelegi impactul uriaș pe care îl are industria lactatelor asupra mediului, începi să realizezi că poate că burrata respectivă nu mai este atât de delicioasă”, a adăugat el.
Fabricarea brânzei necesită foarte multe resurse, astfel că un raport din 2006 al Organizaţiei Naţiunilor Unite a arătat că creşterea animalelor folosite pentru producţia de alimente generează 18% din gazele cu efect de seră. Jumătate de kilogram de brânză produce aproximativ cinci kilograme de dioxid de carbon, în timp ce jumătate de kilogram de carne de vită produce nouă kilograme de dioxid de carbon.
Cum poate fi redusă risipa la nunţi
Pentru a reduce risipa, Malden colaborează cu clienţii pentru a crea canape-uri care folosesc resturile utilizate în timpul pregătirii şi gătitului felurilor de mâncare. Resturile sunt folosite şi pentru alte feluri de mâncare – de exemplu, cojile de creveţi sunt arse pentru a crea un condiment afumat, care este folosit în tacos cu creveţi.
Mai mult, risipa de mâncare poate fi redusă dacă invitaţii confirmă prezenţa cât mai aproape de eveniment, în loc să confirme cu cât mai mult timp înainte de nuntă, întrucât astfel bucătarii nu pregătesc mâncare în plus care ajunge la gunoi.
Mai poţi citi şi: Numărul firmelor care au declarat că luptă împotriva risipei alimentare a crescut de patru ori
Există însă şi o modalitate de a ne asigura că, dacă există resturi de mâncare, acestea nu ajung la groapa de gunoi. Resturile de mâncare pot deveni compost. Lettice Events, de pildă, are un echipament care poate realiza transformarea a 163 de kilograme de resturi alimentare în compost în fiecare zi.
Pe lângă resturile alimentare, pregătirea unei nunţi sustenabile vizează şi alte resurse – de exemplu, folia de staniol trebuie să fie refolosită de cel puțin șapte ori înainte ca impactul său asupra mediului să fie mai puțin dăunător decât plasticul.