Microplasticele sunt particule de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri, rezultate din degradarea produselor din plastic sau provenite direct din articole de uz cotidian, cum ar fi hainele sintetice, produsele cosmetice sau ambalajele.

Aceste particule sunt omniprezente — în aer, apă, sol și alimente — și pot pătrunde în organism prin inhalare, ingestie sau contact cutanat, conform ziare.com.

Deși cercetările sunt în curs de desfășurare, unele studii indică posibile efecte negative asupra sănătății, incluzând inflamații, tulburări hormonale și riscuri potențiale pentru diverse sisteme ale organismului.

Este nevoie de timp

O cercetătoare implicată în redactarea unei analize sistematice privind microplasticele și impactul acestora asupra sănătății a prezentat, într-un articol publicat de Business Insider, modul în care încearcă să reducă expunerea familiei sale la aceste substanțe.

Aceasta subliniază că eliminarea plasticului din viața de zi cu zi este un proces gradual: „Este un demers care necesită timp, nu se poate face peste noapte.”

În trecut, când informațiile științifice erau limitate, a utilizat biberoane din plastic pentru copiii săi, dar în prezent recomandă folosirea sticlei, având în vedere noile descoperiri privind compușii chimici prezenți în materialele plastice.

Analiza realizată de echipa din care face parte cercetătoarea a identificat trei categorii principale de efecte potențiale asupra sănătății: reproductive, respiratorii și digestive. Studiile arată legături posibile între expunerea la microplastice și probleme precum scăderea fertilității, inflamații cronice, precum și riscuri crescute de cancer pulmonar și de colon. În plus, anumite substanțe din plastic, precum ftalații, pot interfera cu nivelurile hormonale și cu dezvoltarea fetală. Având în vedere că producția globală de plastic este estimată să se tripleze până în 2060, autoarea consideră că există suficiente motive pentru intervenții preventive.

Pentru a reduce expunerea zilnică, familia cercetătoarei urmează mai multe practici:

Gătit acasă: Se preferă alimente proaspete și organice, evitând ambalajele din plastic.

Evitarea încălzirii plasticului: Nu folosesc recipiente din plastic în cuptorul cu microunde și evită curățarea acestora în mașina de spălat vase, din cauza riscului de degradare termică.

Curățenie riguroasă: Pentru a limita praful contaminat, se utilizează un aspirator cu filtru HEPA și se practică frecvent curățenia umedă.

Îmbrăcăminte din materiale naturale: Sunt preferate hainele din bumbac sau in, iar achizițiile sunt făcute preponderent din magazine second-hand.

Reducerea consumului inutil: Se evită produsele noi fabricate din materiale plastice, contribuind astfel și la scăderea cererii.

Autoarea atrage atenția că aceste schimbări au fost implementate treptat și că nu trebuie privite ca obligații presante. În final, subliniază importanța reglementărilor instituționale:

„Indivizii fac ce pot, însă responsabilitatea reală aparține autorităților și companiilor, care trebuie să controleze producția și utilizarea substanțelor chimice toxice înainte ca acestea să ajungă în mediul înconjurător.”