Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ) că schimbările climatice constituie o criză sanitară globală, cu efecte resimțite deja.

Printre riscurile identificate se numără creșterea incidenței bolilor precum malaria, febra dengue și holera, amplificată de fenomene meteorologice extreme, conform digi24.ro.

Într-un discurs susținut în cadrul audierilor CIJ, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a subliniat că gestionarea crizei climatice este o problemă de echitate globală. El a avertizat că acțiunile actuale sunt insuficiente pentru protejarea sănătății populației și a cerut măsuri mai eficiente de adaptare și atenuare.

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra sănătății globale, afectând direct și indirect viețile oamenilor, economiile și sistemele sociale. Tedros Adhanom Ghebreyesus a atras atenția asupra faptului că efectele acestor schimbări, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, au devenit tot mai frecvente și severe, generând pierderi de vieți omenești, distrugeri de locuințe și strămutări masive.

Lipsuri majore pe planetă

Directorul OMS a menționat că, în prezent, milioane de copii se confruntă cu lipsa apei potabile, o problemă agravată de secetă, poluare și creșterea salinității în zonele de coastă. De asemenea, schimbările climatice perturbă agricultura, cresc insecuritatea alimentară și riscul de malnutriție.

Tedros a precizat că aproximativ 154 de milioane de oameni locuiesc la mai puțin de un metru deasupra nivelului mării, fiind expuși riscului crescut de inundații și alte dezastre climatice. El a subliniat că aceste efecte contribuie la suprasolicitarea sistemelor de sănătate deja fragile, cu consecințe grave pentru populațiile vulnerabile.

În contextul avizului consultativ pe care CIJ îl pregătește la solicitarea Adunării Generale a ONU, discuțiile s-au concentrat pe obligațiile statelor, conform dreptului internațional, de a preveni efectele negative ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Decizia Curții este așteptată anul viitor, iar aceasta va avea implicații importante pentru politicile climatice globale.