Muşcăturile de şarpe provoacă anual mii de decese la nivel global, iar lipsa serurilor antivenin reprezintă o problemă gravă, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Creşterea frecvenţei inundaţiilor în anumite regiuni intensifică riscul de a fi muşcat, potrivit expertului OMS în herpetologie, Dr. David Williams, care a susţinut o conferinţă de presă la Geneva, conform Antena 3.

Cele mai multe muşcături de şarpe au loc în Africa, Asia şi America Latină. Deşi există puţine date precise, OMS estimează că între 1,8 şi 2,7 milioane de persoane sunt afectate anual de şerpi veninoşi, relatează AFP, preluată de Agerpres. În fiecare an, între 81.000 şi 138.000 de oameni îşi pierd viaţa în urma acestor muşcături, ceea ce înseamnă un deces la fiecare 4-6 minute – cifre care, potrivit OMS, ar putea fi chiar mai mari.

Rămân cu sechele grave

Dr. Williams subliniază că mulţi supravieţuitori rămân cu sechele grave. „Aproximativ 240.000 de oameni suferă diverse forme de handicap în fiecare an după muşcături de şarpe, dintre care o treime sunt copii,” a explicat specialistul. Efectele muşcăturilor de şerpi veninoşi pot include paralizii care afectează respiraţia, hemoragii letale, insuficienţă renală şi leziuni care pot conduce la amputări sau dizabilităţi permanente.

Cu toate acestea, serurile antivenin sunt disponibile în cantităţi insuficiente, mai ales în regiunile cele mai expuse, cum ar fi Africa subsahariană, unde doar 2,5% din cerinţele anuale sunt acoperite. Din anii 1980, multe laboratoare au încetat producţia acestor seruri, creând o penurie gravă în Africa şi unele părţi ale Asiei.

India este cea mai afectată ţară, cu 58.000 de decese anuale cauzate de muşcături de şarpe, iar Bangladesh şi Pakistan se confruntă, de asemenea, cu o situaţie alarmantă. OMS a lansat în 2019 o strategie globală, având ca obiectiv reducerea cu 50% a mortalităţii şi a dizabilităţilor provocate de muşcături de şerpi veninoşi până în 2030, axată pe creşterea producţiei de seruri antivenin.

Foto: Getty Images

‍