Luni după-amiază, o ploaie torențială a afectat grav Bucureștiul și localitățile din Ilfov, provocând inundații extinse.

În mai puțin de o oră, canalizarea a fost depășită, iar mai multe artere rutiere au fost inundate, circulând imagini cu autoturisme blocate sau abandonate sub ape. În acest context, ministrul Mediului a subliniat public că schimbările climatice reprezintă o realitate actuală, iar orașele din România trebuie să se adapteze în fața riscurilor crescute generate de fenomene meteo extreme, conform g4media.ro.

„Este un fenomen istoric, rar, care confirmă necesitatea unei pregătiri sistematice. Orașele nu sunt suficient adaptate, iar evenimentele meteorologice extreme ne semnalează acest lucru în mod repetat”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Acesta a citat datele înregistrate în București: 50 l/mp în 60 de minute la stația Filaret și 42 l/mp în 30 de minute la Băneasa, considerând că astfel de episoade nu mai pot fi tratate drept excepții climatice.

Cauze structurale

Printre vulnerabilitățile identificate se numără: infrastructura urbană învechită, deficitul de spații verzi, precum și lipsa unei planificări urbane integrate, adaptate la noile condiții climatice. În acest context, experții propun drept soluție aplicabilă și eficientă modelul orașelor-burete („sponge cities”).

Orașele-burete: soluție pentru adaptarea climatică

Conceptul de oraș-burete presupune crearea unor zone urbane capabile să absoarbă, să rețină și să gestioneze apele pluviale prin infrastructură verde și soluții naturale. Acestea includ spații verzi extinse, acoperișuri vegetale, pavaje permeabile, rigole deschise și bazine de retenție. Beneficiile sunt multiple: reducerea riscului de inundații, atenuarea efectelor valurilor de căldură, refacerea circuitelor hidrologice și creșterea rezilienței urbane.

Exemple internaționale relevante

Copenhaga, Danemarca: În urma unei furtuni severe în 2011, autoritățile au implementat un program de regenerare urbană care a transformat peste 250 de spații publice în zone multifuncționale, capabile să funcționeze temporar ca bazine de retenție. De asemenea, se construiește un sistem de tuneluri de deviere a apelor, situate la 20 m adâncime, cu finalizare estimată în 2026.

Hamburg, Germania: Orașul a amenajat zone de captare a apei, inclusiv spații de joacă adaptate pentru perioade ploioase, și a instalat peste 6.000 de acoperișuri verzi, însumând 124 ha.

Elne, Franța: A optat pentru strategii de reținere a apei ca răspuns la secetă, transformând parcările în grădini urbane pentru refacerea microclimatului și conservarea apei în sol.

Inițiative în România

Deși aflată la început de drum, România a demarat mai multe inițiative inspirate din modelul orașelor-burete:

București, Sector 6: Amenajarea aleilor dintre blocuri cu materiale permeabile care facilitează infiltrarea apei.

Cluj-Napoca: Crearea de rigole naturale, biofiltre și lacuri de retenție în parcuri urbane.

Ploiești (în proiect): Reamenajarea centrului cu zone verzi și umede pentru gestionarea apelor pluviale.

Reșița (în proiect): Implementarea unor bazine pentru colectarea și reutilizarea apelor pluviale în irigații și întreținerea spațiilor publice.

Totodată, sunt în curs de adoptare modificări legislative care impun introducerea unui indice de biotop urban. Acesta urmărește să limiteze impermeabilizarea solului, stabilind un prag minim de 30% suprafață verde pe fiecare teren, public sau privat.

Finanțare și perspective europene

Programele regionale de finanțare din fonduri europene includ deja linii de sprijin pentru infrastructura verde, chiar dacă termenul de „oraș-burete” nu este utilizat oficial. Proiectele vizează captarea, infiltrarea și reutilizarea apelor pluviale la nivel urban. Specialiștii în regenerare urbană atrag atenția că aceste sisteme trebuie implementate în zonele rezidențiale, nu doar la periferia orașelor.

„Pentru a reduce riscul climatic, orașele trebuie să devină capabile să rețină și să recircule apa în mod natural, nu doar să o evacueze. Este esențială repoziționarea spațiilor verzi în centrul comunităților”, subliniază Radu Andronic, expert în planificare urbană.

Beneficii economice și sociale

Pe lângă beneficiile de siguranță, infrastructura verde generează economii substanțiale. Apele pluviale colectate pot fi reutilizate pentru irigații, întreținerea spațiilor publice sau fântâni arteziene, reducând presiunea asupra resurselor de apă potabilă. Investițiile în orașe-burete sunt considerate eficiente din punct de vedere economic: un proiect estimat la 1-2 miliarde de euro poate preveni pierderi de 4-5 miliarde cauzate de un singur eveniment climatic major, potrivit specialiștilor.

Ministerul Mediului și societatea civilă, inclusiv Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”, susțin integrarea acestor măsuri în strategiile naționale de dezvoltare urbană. Inițiative precum Centura Verde București-Ilfov sunt deja recunoscute ca infrastructură esențială, cu impact direct asupra sănătății publice, protecției mediului și adaptării la schimbările climatice.