Voluntarii Asociației Parcul Natural Văcărești, alături de reporterii Buletin de București, au transformat o zonă abandonată de pe Splaiul Unirii într-un colț viu de natură urbană, plin de maci, albăstrele și fluturi. În contrast, intervențiile Primăriei Sectorului 1 pe Bulevardul Bucureștii Noi distrug spațiile verzi spontane.

Bucureștiul dovedește încă o dată că natura poate reveni spectaculos chiar și în mijlocul junglei urbane, atunci când este lăsată să respire. Pajiștea experimentală amenajată de Asociația Parcul Natural Văcărești, în colaborare cu Nod Makerspace, în fața complexului rezidențial Asmita Gardens, a prins viață în mai puțin de două luni. Acum, zeci de specii de flori sălbatice – de la maci la albăstrele – colorează malul Dâmboviței, atrăgând insecte polenizatoare precum albinele, fluturii și bondarii.

Această inițiativă este parte a programului de regenerare ecologică urbană „Dâmbovița Apă Dulce 2025”, și reprezintă un model de bune practici în ecologizare urbană. În timpul acțiunii, voluntarii au curățat zona, au greblat vegetația uscată, au strâns deșeuri și au semănat semințe de flori sălbatice adaptate climatului local.

Contrast dur: „pajiște vie” vs. „scuar chelit”

Pe când Splaiul Unirii înflorește, în alt colț al Capitalei, pe Bulevardul Bucureștii Noi, situația este diametral opusă. Primăria Sectorului 1, condusă de George Tuță, a ras complet un scuar plin de păpădii – o floră spontană benefică mediului – în urma unor intervenții costisitoare și controversate. Deși inițial PS1 anunțase că astfel de lucrări nu vor avea loc, realitatea din teren spune altceva.

Această decizie nu doar că afectează biodiversitatea, ci transformă zona într-o sursă de praf, polen și disconfort pentru locuitori, în absența unei soluții durabile de reamenajare și întreținere.

Natura urbană: ieftină, eficientă, sănătoasă

În timp ce primăriile investesc fonduri publice în gazon artificial și amenajări sterile, inițiativele civice dovedesc că vegetația spontană urbană poate avea un rol esențial pentru sănătatea mediului și a oamenilor. Florile sălbatice nu doar înfrumusețează orașul, ci reduc poluarea, susțin ecosisteme locale și economisesc bani publici.

Concluzie

Pajiștea experimentală de pe Splaiul Unirii este un exemplu clar că, uneori, mai puțin înseamnă mai mult: intervenții minime, dar inteligente, pot revitaliza zone urbane moarte și pot reda natura orașului. O idee care merită multiplicată, într-un București tot mai sufocat de beton și decizii administrative neinspirate.