Criza lemnului de foc din România continuă, în ciuda faptului că suprafața împădurită a țării este în creștere. Blocajele birocratice și gestionarea defectuoasă a fondurilor europene au dus la defrișări masive, în timp ce românii rămân fără combustibil pentru încălzire.

Într-un paradox tipic românesc, România a defrișat aproape 500.000 de hectare de păduri crescute natural pe terenuri agricole abandonate, pentru a obține subvenții europene acordate prin APIA, transmite Jurnalul Național. Deși acele păduri puteau fi incluse în fondul forestier, Ministerul Agriculturii a decis defrișarea acestora, plătind 300 euro/ha pentru a „elibera” terenul, în loc să protejeze pădurea deja formată.

În timp ce România are aproape 30% din teritoriu acoperit cu păduri, prețul lemnului de foc continuă să crească vertiginos, ajungând în unele zone la peste 700 lei/mc, dublu față de prețul oficial comunicat de Romsilva.

Fonduri europene pentru defrișare și împădurire. Același minister, două decizii opuse

România primește aproape 15 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună (PAC), inclusiv pentru silvicultură. Cu toate acestea, doar 1% din fonduri sunt direcționate către păduri, în timp ce restul susțin agricultura. Situația a dus la falimentul firmelor de împădurire, care nu au fost plătite la timp – uneori cu întârziere de până la doi ani.

Astfel, Ministerul Agriculturii finanțează defrișările și împăduririle cu aceiași bani, în timp ce Ministerul Mediului administrează pădurile fără să aibă control asupra fondurilor europene. Lipsa unei strategii coerente a dus la distrugerea unor păduri mature de 30-40 de ani, în plină criză energetică.

Criza lemnului de foc – efectul unei Ordonanțe și al birocrației

Criza actuală a fost amplificată de decizia Guvernului din 20 decembrie 2023, care a modificat retroactiv amenajamentele silvice. Această decizie a blocat tăierile chiar și în zonele unde regenerarea pădurilor necesita intervenție, afectând direct peste 3,5 milioane de gospodării care depind de lemn pentru încălzire.

În județul Dâmbovița, la Runcu, localnicii au protestat împotriva defrișării unei păduri naturale formate pe teren agricol, dar autoritățile au preferat să încaseze banii din subvenții. Ulterior, viiturile au distrus case și au destabilizat terenul.

Statistici contradictorii: crește pădurea, dar scade accesul la lemn

Conform INS, în 2023 suprafața pădurilor din România a crescut cu 3.159 hectare, ajungând la 6,45 milioane hectare. Totuși, lemnul de foc devine din ce în ce mai inaccesibil, atât din cauza prețului ridicat, cât și a restricțiilor de exploatare.

Deși oficial prețul mediu la ocoalele silvice este de 282 lei/mc fără TVA, pe piață se vinde frecvent cu peste 500 lei/mc, în unele cazuri depășind 700 lei, în special pentru lemn cu putere calorică mare, precum stejarul sau salcâmul.

România, lider în UE la gospodării care nu se pot încălzi

România se află pe primul loc în UE la numărul de gospodării care nu își permit să se încălzească iarna. Lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților a dus la o criză socială, agravată în 2024 de prelungirea sezonului rece.

În timp ce țara primește miliarde de euro pentru „dezvoltare rurală” și „conservarea habitatelor naturale”, pădurile crescute natural pe pășuni abandonate sunt tăiate, pentru ca apoi să fie reîmpădurite cu bani europeni. O schemă ineficientă, dar „profitabilă” pentru autorități, în detrimentul naturii și al oamenilor.