Uniunea Europeană ar trebui să reducă și mai mult numărul companiilor supuse normelor sale de mediu și de sustenabilitate corporativă, a declarat joi membrul Parlamentului European care conduce negocierile privind aceste politici, transmite Reuters.

Parlamentul European anunță că UE ar trebui să reducă și mai mult numărul companiilor care fac obiectul normelor sale în materie de mediu și sustenabilitate corporativă

Comisia Europeană a propus în februarie un „pachet de simplificare” care, potrivit acesteia, ar ajuta firmele europene să concureze cu rivalii străini prin reducerea normelor și obligațiilor de raportare în materie de sustenabilitate menite să elimine abuzurile din lanțurile lor de aprovizionare, arată Reuters.

Aceste propuneri nu au mers suficient de departe, potrivit legislatorului suedez de centru-dreapta Jörgen Warborn, care a elaborat amendamente pentru a reduce și mai mult legile, astfel încât acestea să se aplice numai companiilor cu 3.000 de angajați sau mai mult și cu o cifră de afaceri de peste 450 de milioane de euro (521 milioane de dolari).

Propunerea Comisiei ar scuti companiile cu mai puțin de 1.000 de angajați, eliminând astfel peste 80% din cele aproximativ 50.000 de companii care sunt în prezent vizate de normele privind raportarea ecologică. UE numără aproximativ 6.000 de companii cu peste 1.000 de angajați.

„Europa rămâne în urma Statelor Unite și a Chinei în cursa globală pentru competitivitate. Mă angajez în acest proces cu o ambiție clară: reducerea costurilor pentru întreprinderi și depășirea Comisiei în ceea ce privește simplificarea”, a declarat Warborn într-o declarație joi.

Proiectul său de propunere trebuie negociat în Parlamentul European, unde alți legislatori pot propune propriile amendamente. Parlamentul va conveni asupra modificărilor finale cu țările membre ale UE în lunile următoare.

Warborn, membru al grupului parlamentar de centru-dreapta al Partidului Popular European, se confruntă cu apeluri concurente din partea unor parlamentari de dreapta care doresc eliminarea completă a politicilor, și din partea parlamentarilor socialiști și verzi care promit să le păstreze.

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au cerut ambii UE să renunțe la legea privind lanțul de aprovizionare.

Însă renunțarea la normele ESG s-a lovit de rezistența unor investitori și activiști, care au avertizat că aceasta slăbește responsabilitatea corporativă și afectează capacitatea blocului de a atrage mai multe investiții pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

Warborn a afirmat că modificările propuse de el nu vor slăbi standardele de durabilitate ale Europei, ci vor elibera resurse pe care companiile le vor putea investi în inovare.