Orașele europene se confruntă din ce în ce mai des cu impactul schimbărilor climatice, care devin tot mai severe. După verile extrem de călduroase, inundațiile și valurile de căldură din 2023, necesitatea investițiilor în reziliență este mai evidentă ca niciodată.
Potrivit unui nou raport al Agenției Europene de Mediu (AEE), orașele europene implementează diverse acțiuni pentru adaptare și reziliență, utilizând în special soluții bazate pe natură, scrie euronews.ro.
Aproape toate orașele europene includ astfel de soluții, care se dovedesc eficiente. Dintre cele 19.000 de planuri de acțiune pentru climă analizate, 91% includ opțiuni precum întreținerea parcurilor, pădurilor urbane sau acoperișurilor verzi, precum și facilitarea retenției naturale a apei.
Nu numai că sunt „eficiente pentru răcire și reținerea apei”, se spune în raport, dar oferă și alte beneficii, cum ar fi mai multe spații de agrement sau o reducere a poluării.
Deși soluțiile bazate pe natură sunt implementate pe scară largă, Agenția Europeană de Mediu (AEE) subliniază că amploarea impacturilor climatice așteptate ar putea impune combinarea acestora cu alte acțiuni, inclusiv cu infrastructura fizică.
Este necesară stabilirea unor obiective clare pentru a menține orașele europene pe drumul cel bun în fața schimbărilor climatice. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura reziliența și durabilitatea pe termen lung a centrelor urbane.
„Capitale și orașele mai mari sunt de obicei lideri, deoarece au capacități financiare și tehnice mari de a lucra la adaptare și pot fi chiar mai ambițioase decât la nivel național în ceea ce privește acțiunea climatică. Cu toate acestea, nu numai orașele mai mari iau inițiative bune”, spune Ine Vandecasteele, expert în adaptarea urbană la SEE.
Raportul evidențiază câteva orașe care se remarcă prin eforturile lor de combatere a schimbărilor climatice. Gent, din Belgia, are o strategie ambițioasă de ecologizare, limitând deja construirea de clădiri noi. Chiar și atunci când construcțiile sunt permise, acestea trebuie să îndeplinească cerința de "net-zero," ceea ce implică că o zonă echivalentă a orașului trebuie să rămână neasfaltată sau reconvertită în spațiu verde.
Nantes, în Franța, investește pentru a deveni unul dintre cele mai verzi orașe din Europa, menținând totodată un nivel de viață accesibil pentru rezidenți. Rethymno, un oraș de coastă din Grecia, investește în designul bioclimatic al spațiilor publice, folosind sol comprimat, pavele permeabile și vopsea pentru a reduce eficient temperatura aerului în timpul valurilor de căldură.
De ce orașele europene trebuie să se adapteze?
Agenția Europeană de Mediu (AEE) a publicat în martie prima evaluare europeană a riscurilor climatice. Aceasta dezvăluie că politicile actuale și acțiunile de adaptare nu sunt suficiente pentru a ține pasul cu riscurile climatice în creștere rapidă. Zonele urbane sunt expuse în special riscului de valuri de căldură și ploi abundente.
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai repede decât media globală. Se estimează că aproape trei sferturi din populația continentului trăiește în zone urbane, unde temperaturile pot fi cu 10 până la 15 °C mai mari decât în zonele rurale înconjurătoare.
Având mai multe de pierdut din cauza schimbărilor climatice din lume și o mare parte a populației de protejat, raportul evidențiază „nevoia urgentă” de a adapta orașele europene la schimbările climatice.
Orașele trebuie să stabilească obiective specifice pentru adaptarea la schimbările climatice. Potrivit raportului, acțiunile locale trebuie îmbunătățite corespunzător, ceea ce necesită obiective concrete și ținte clare pentru a măsura progresul. În prezent, nici la nivel național, nici la nivel european nu există astfel de ținte.