Crizele economice, sociale și de mediu, precum pierderea biodiversității, schimbările climatice, lipsa apei și a hranei, dar și problemele de sănătate, sunt profund interconectate și se agravează reciproc, avertizează experții într-un raport de referință publicat marți, citat de Agerpres.

„Jumătate din economia mondială depinde de natură, dar societățile umane alocă mai multe resurse pentru distrugerea acesteia decât pentru protejarea ei”, subliniază raportul realizat de Platforma Interguvernamentală pentru Biodiversitate și Servicii Ecosistemice (IPBES), care reunește experți din 165 de țări.

Ecosisteme fragile, amenințate de crize multiple

Recifele de corali, descrise drept „ecosistemul cel mai amenințat” de pe planetă, reprezintă un exemplu dramatic. Potrivit IPBES, acestea ar putea dispărea complet la nivel global în următorii 10-15 ani, din cauza încălzirii oceanelor, poluării, pescuitului excesiv și altor amenințări.

„Există pericolul real de a rezolva o criză și de a agrava altele”, avertizează Paula Harrison, coautoare principală a studiului. Profesora Pamela McElwee adaugă: „Chiar dacă rezolvăm problema schimbărilor climatice, recifele vor continua să fie afectate de alte amenințări precum poluarea și pescuitul excesiv”.

Soluții integrate, cheia unui viitor sustenabil

Raportul subliniază că tratarea individuală a acestor crize este ineficientă. Pagini întregi avertizează asupra riscurilor de a aborda izolat schimbările climatice fără a ține cont de impactul asupra biodiversității. De exemplu, plantarea unor specii de arbori neadecvate pentru absorbția CO2 poate deteriora ecosistemele locale, iar parcurile eoliene pot afecta mortalitatea păsărilor și liliecilor.

Printre soluțiile benefice pentru toate aspectele crizei se numără reducerea consumului de carne, zonele marine protejate sau adoptarea de practici agricole durabile. Exemplele de succes includ:

– Zonele marine protejate, care au permis refacerea biodiversității și au crescut veniturile locale din pescuit și turism.
– Inițiativele din Paris, care sprijină agricultorii să adopte practici mai sustenabile, benefice pentru sănătatea populației și reducerea costurilor pentru tratarea apei.
– Măsuri din California, unde interdicția de ardere a miriștilor a îmbunătățit sănătatea respiratorie a locuitorilor și a restabilit habitatul somonilor prin inundarea câmpurilor.

Un cost uriaș pentru distrugerea naturii

Autorii raportului estimează că pierderile sociale și de mediu provocate de energiile fosile, agricultura intensivă și pescuitul excesiv ating 25.000 de miliarde de dolari anual, echivalentul unui sfert din PIB-ul global.

„Uităm complet aceste contrapartide”, avertizează economistul James Vause, unul dintre contribuitorii studiului, exprimând speranța că raportul va influența negocierile ONU privind biodiversitatea, programate pentru februarie 2025.

În ciuda disensiunilor politice și economice, concluzia specialiștilor este clară: crizele Planetei sunt profund interconectate, iar soluțiile trebuie să fie la fel de complexe și integrate.