Capacitatea oamenilor de a interpreta emoțiile sau de a se concentra asupra îndeplinirii unei sarcini este redusă de expunerea pe termen scurt la poluarea aerului cu particule în suspensie (PM), ceea ce ar putea face ca activitățile de zi cu zi, cum ar fi cumpărăturile săptămânale de la supermarket, să fie mai dificile, arată un studiu publicat recent în Science Daily.

Poluarea aerului întunecă mintea și face dificile sarcinile zilnice. Descoperiri teribile ale unui studiu recent

Capacitatea oamenilor de a interpreta emoțiile sau de a se concentra asupra îndeplinirii unei sarcini este redusă de expunerea pe termen scurt la poluarea aerului cu particule (PM), ceea ce poate face ca activitățile de zi cu zi, cum ar fi cumpărăturile săptămânale de la supermarket, să fie mai dificile, relevă un nou studiu.

Oamenii de știință au descoperit că o expunere chiar și de scurtă durată la concentrații ridicate de PM poate afecta capacitatea unei persoane de a se concentra asupra sarcinilor, de a evita distragerile și de a se comporta într-un mod acceptabil din punct de vedere social, arată Science Daily.

Cercetătorii au expus participanții la studiu fie la niveluri ridicate de poluare a aerului – folosind fum de lumânare – fie la aer curat, testând abilitățile cognitive înainte și la patru ore după expunere. Testele au măsurat memoria de lucru, atenția selectivă, recunoașterea emoțiilor, viteza psihomotorie și atenția susținută.

Publicându-și rezultatele astăzi (6 februarie) în Nature Communications, cercetătorii de la Universitățile din Birmingham și Manchester arată că atenția selectivă și recunoașterea emoțiilor au fost afectate negativ de poluarea aerului – indiferent dacă subiecții respirau normal sau doar pe gură.

Atenția selectivă și recunoașterea emoțiilor au fost afectate

Experții sugerează că inflamația cauzată de poluare poate fi responsabilă de aceste deficite, observând că, în timp ce atenția selectivă și recunoașterea emoțiilor au fost afectate, memoria de lucru nu a fost. Acest lucru indică faptul că unele funcții ale creierului sunt mai rezistente la expunerea pe termen scurt la poluare.

Dr. Thomas Faherty, coautor al studiului, de la Universitatea din Birmingham, a comentat: „Studiul nostru oferă dovezi convingătoare că și expunerea pe termen scurt la particule în suspensie poate avea efecte negative imediate asupra funcțiilor cerebrale esențiale pentru activitățile zilnice, cum ar fi efectuarea cumpărăturilor săptămânale la supermarket.”

Coautorul studiului, profesorul Francis Pope, de la Universitatea din Birmingham, a comentat: „Calitatea scăzută a aerului subminează dezvoltarea intelectuală și productivitatea lucrătorilor, cu implicații societale și economice semnificative într-o lume de înaltă tehnologie care se bazează pe excelența cognitivă.

„Productivitatea redusă are un impact asupra creșterii economice, subliniind în continuare nevoia urgentă de reglementări mai stricte privind calitatea aerului și de măsuri de sănătate publică pentru a combate efectele nocive ale poluării asupra sănătății creierului, în special în zonele urbane foarte poluate.”, arată specialiștii.

Funcționarea cognitivă cuprinde o gamă diversă de procese mentale esențiale pentru sarcinile zilnice. Atenția selectivă, de exemplu, ajută la luarea deciziilor și la comportamentul orientat către un scop, cum ar fi stabilirea priorității articolelor de pe lista de cumpărături în supermarket, ignorând în același timp alte produse și rezistând cumpărăturilor impulsive.

Memoria de lucru servește drept spațiu de lucru temporar pentru păstrarea și manipularea informațiilor, vitală pentru sarcinile care necesită procesare și stocare simultană, esențială pentru sarcinile care necesită multitasking, cum ar fi planificarea unui program sau jonglarea cu mai multe conversații.

Cunoașterea socio-emoțională, care implică detectarea și interpretarea emoțiilor proprii și ale celorlalți, ajută la orientarea unui comportament social acceptabil. Deși acestea sunt abilități cognitive separate, ele lucrează împreună pentru a permite îndeplinirea cu succes a sarcinilor atât la locul de muncă, cât și în alte aspecte ale vieții.

Cercetări suplimentare pentru a înțelege căile prin care poluarea atmosferică afectează funcțiile cognitive

În general, studiul evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege căile prin care poluarea atmosferică afectează funcțiile cognitive și pentru a explora impactul pe termen lung, în special asupra populațiilor vulnerabile precum copiii și adulții în vârstă.

Profesorul Gordon McFiggans, coautor al studiului, de la Universitatea din Manchester, a comentat: „Acest studiu arată importanța înțelegerii impactului poluării aerului asupra funcțiilor cognitive și necesitatea de a studia influențele diferitelor surse de poluare asupra sănătății creierului în rândul membrilor vulnerabili în vârstă ai societății.”

Studiul este primul care manipulează experimental căile de inhalare a poluării atmosferice cu PM, oferind informații valoroase despre modul în care diferite căi afectează funcțiile cognitive. Cercetătorii subliniază necesitatea unor investigații suplimentare privind impactul pe termen lung și potențialele măsuri de protecție.

La nivel mondial, poluarea aerului este principalul factor de risc de mediu pentru sănătatea umană, crescând mortalitatea prematură. Impactul dăunător al calității precare a aerului asupra sistemelor cardiovascular și respirator este recunoscut pe scară largă, existând legături cu afecțiuni neurodegenerative precum scleroza multiplă, boala Alzheimer și boala Parkinson.

PM2,5 este poluantul atmosferic cel mai responsabil pentru efectele asupra sănătății umane, aproximativ 4,2 milioane de decese fiind atribuite numai acestei dimensiuni a particulelor în 2015. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca limitele anuale și pe 24 de ore să fie sub 15 μg m?3 și, respectiv, sub 5 μg m?3.