Datele furnizate de Agenția Europeană de Mediu privind concentrația medie anuală de particule fine (PM2.5) relevă situații preocupante în mai multe orașe europene, inclusiv din România.

La nivel național, orașele Iași și Ploiești înregistrează cele mai ridicate niveluri de poluare, urmate de București și Cluj. De cealaltă parte, Galați se evidențiază printr-o concentrație mai redusă de particule fine, conform economica.net.

La nivelul Uniunii Europene, cele mai scăzute niveluri de poluare se întâlnesc în orașele suedeze Uppsala și Umea. Pe de altă parte, cele mai poluate orașe din UE sunt Slavonski Brod (Croația) și Nowy Sacz (Polonia), unde concentrația de PM2.5 depășește de peste șase ori nivelurile înregistrate în orașele cu aerul cel mai curat. În Italia, orașele Cremona, Vicenza și Padova se confruntă cu probleme semnificative legate de poluarea aerului.

În România, poluarea aerului a scăzut în unele orașe mici care, în trecut, erau centre ale industriei grele. Această reducere este cauzată de închiderea sau diminuarea activității unor uzine, dar și de investiții în tehnologii de reducere a emisiilor. Totuși, Bucureștiul rămâne una dintre cele mai poluate capitale europene, fiind depășit de orașe precum Sarajevo, Skopje, Belgrad, Atena și Tirana, conform datelor statista.com.

85% dintre europeni respiră aer poluat

O investigație publicată în toamna anului 2023 de The Guardian a concluzionat că 98% dintre europeni respiră aer poluat, fapt care constituie o criză sanitară gravă. Cercetarea s-a bazat pe date colectate de la peste 1.400 de stații de monitorizare, fiind compilate de cercetători din Utrecht, Olanda. Macedonia de Nord este țara europeană cu cel mai poluat aer, urmată de Serbia, România și Albania. Regiunea râului Po din Italia și alte zone din nordul țării prezintă concentrații semnificative de particule fine, peste limitele sigure stabilite de OMS.

Iarna amplifică problema poluării aerului, datorită dispersiei mai lente a poluanților și emisiilor generate de încălzirea locuințelor. Garda Națională de Mediu din România a raportat amenzi de peste 1,1 milioane de lei pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului în București și Ilfov și a anunțat intensificarea controalelor. Agenția Națională pentru Protecția Mediului a utilizat autolaboratoare pentru a monitoriza zonele intens poluate, inclusiv cele din proximitatea depozitelor de deșeuri și a platformelor industriale.

Probleme și în alte state

Problemele de poluare persistă și în alte țări din regiune. În Bulgaria, organizațiile de mediu au acuzat autoritățile de manipulare a datelor privind calitatea aerului, prin relocarea stațiilor de monitorizare în afara zonelor urbane centrale. Decizia a fost justificată oficial prin lucrări de infrastructură, dar ulterior s-a recunoscut că aceste măsuri au fost luate pentru a evita sancțiuni europene.

În Republica Cehă, centralele electrice pe cărbune și industria grea sunt principalii factori de poluare, deși datele pentru 2023 indică o scădere generală a emisiilor, cu excepții notabile. ONG-urile de mediu atrag atenția că reducerea poluării nu reflectă întotdeauna investiții în tehnologii sustenabile, ci diminuarea activității industriale.

Spania se confruntă în continuare cu niveluri ridicate de poluare, mai ales în orașele mari precum Madrid și Barcelona. Măsuri precum implementarea zonelor cu emisii scăzute și promovarea transportului public au avut un impact pozitiv, dar ecologiștii atrag atenția asupra ritmului lent de adoptare a acestora. Potrivit Agenției Europene de Mediu, poluarea aerului a cauzat 21.000 de decese în Spania în 2021, de 13 ori mai multe decât accidentele rutiere.

Particulele PM2.5 sunt deosebit de periculoase pentru sănătate, deoarece dimensiunea lor redusă le permite să pătrundă în plămâni și în fluxul sanguin, generând probleme grave. Deși aerul din Europa este mai curat față de acum câteva decenii, aproximativ 300.000 de persoane mor prematur anual din cauza poluării aerului.