Plasticul care ajunge pe plaje este acum vizibil chiar și din spațiu datorită unei noi tehnici de fotografie spațială care ajută cercetătorii să distingă între nisip, apă și plastic prin modul în care fiecare dintre acestea reflectă lumina.

În ultimele decenii, cantități masive de plastic au ajuns și în cele mai izolate zone ale lumii, unde densitatea de populație este redusă. Potrivit estimărilor, între 19 și 23 de milioane de tone de plastic ajung anual în oceane, o cantitate care ar putea chiar să se dubleze până în 2030, conform IFL Science, preluată de stireaverde.ro.

„Plasticul poate fi confundat cu hrană. Animalele mari se agață de el, iar cele mai mici, cum ar fi crabii, rămân prinse în obiecte precum recipientele de plastic”, explică Dr. Jenna Guffogg, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea RMIT.

Dr. Guffogg a subliniat că „plajele izolate au unele dintre cele mai mari densități înregistrate de plastic din lume” și că există o „creștere a volumelor de plastic și a uneltelor de pescuit abandonate” pe țărmurile îndepărtate din nordul Australiei.

Plasticul de pe plaje, dacă nu este curățat, se fragmentează în timp, generând microparticule și nanoparticule de plastic care sunt și mai periculoase pentru mediu.

În trecut, tehnologiile satelitare reușeau să monitorizeze doar plasticul plutitor în ape, dar acum, grație acestei inovații, pot detecta și plasticul acumulat pe plaje. Această nouă capacitate va face identificarea deșeurilor de plastic mult mai eficientă, sprijinind inițiativele de curățare.

Un nou mod de abordare

Pentru a-și valida metoda, echipa lui Guffogg a creat un indice numit Beached Plastic Debris Index (BPDI), care folosește o formulă matematică pentru a evalua modul în care sateliții capturează modelele de lumină reflectată de plastic.

„Acest lucru este incredibil de interesant, deoarece până acum nu am avut un instrument pentru detectarea materialelor plastice în mediile de coastă din spațiu”, a adăugat coautorul studiului, Dr. Mariela Soto-Berelov.

Într-un experiment, oamenii de știință au plasat 14 ținte din diferite tipuri de plastic pe o plajă din sudul Gippsland, Victoria. Imaginile capturate prin metoda BPDI au fost apoi comparate cu alți trei indici existenți care urmăreau plasticul în apă sau pe uscat, însă BPDI s-a dovedit superior, evitând erorile de clasificare, cum ar fi confundarea umbrei sau a apei cu plasticul.

Identificarea plasticului pe plaje reprezintă un pas semnificativ pentru a face operațiunile de curățare mai bine direcționate și mai eficiente.