Poluarea aerului din Capitală înregistrează creșteri semnificative odată cu venirea iernii, când temperaturile scad sub 10 grade Celsius. Conform unui raport lansat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, încălzirea rezidențială devine principala sursă de poluare în sezonul rece, contribuind cu 70% la creșterea concentrației de particule fine PM2.5, cele mai nocive pentru sănătate.

Poluare în creștere: Date alarmante

Analiza datelor din rețeaua independentă Aerlive.ro, pentru perioada noiembrie 2023-noiembrie 2024, arată o creștere medie de 14,77 µg/m³ a nivelului de PM2.5 comparativ cu vara. Aceasta reprezintă o creștere cu 85%, atribuibilă în principal încălzirii rezidențiale (70%) și consumului suplimentar de carburant (15%), notează buletindebucurești.

Depășiri constante ale limitelor legale

Raportul identifică un număr ridicat de zile cu depășiri ale pragurilor legale pentru PM2.5 în trei zone reprezentative din Capitală:
– Giulești-Bucureștii Noi: 50 de zile peste pragul de 20 µg/m³.
– Colentina-Fundeni: 35 de zile peste prag.
– Rahova-Ferentari: 31 de zile peste prag.

Aceste valori depășesc recomandările stricte ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care stabilesc o medie anuală ideală de doar 5 µg/m³ și o medie la 24 de ore de 15 µg/m³.

Încălzirea rezidențială: vinovatul principal

În România, circa 3,5 milioane de gospodării utilizează metode tradiționale de încălzire, inclusiv sobe pe lemne și cărbune. În București și Ilfov, aproximativ 80.000 de gospodării folosesc astfel de metode, sobele pe cărbune fiind cele mai poluante.

Zonele periferice, unde se folosesc frecvent combustibili solizi sau chiar deșeuri, sunt cele mai afectate. Soluțiile mai puțin poluante, cum ar fi sistemele de încălzire pe bază de surse regenerabile, rămân rar utilizate din cauza costurilor ridicate.

Consecințe severe asupra sănătății

OMS estimează că poluarea aerului provoacă 7 milioane de morți premature anual la nivel global, România având peste 29.000 de victime premature pe an. Bucureștiul se află printre orașele europene cu cele mai mari costuri de sănătate cauzate de poluare, acestea ajungând la 3.000 de euro pe locuitor.

În concluzie, poluarea „de iarnă” din București impune măsuri urgente pentru reducerea impactului încălzirii rezidențiale asupra calității aerului, mai ales în contextul în care sănătatea publică este sever afectată.