Incendiile de pădure care devastează Siberia continuă să se agraveze potrivit autorităţilor, iar oficialii NASA au anunţat că fumul a parcurs peste 3.000 de kilometri şi a atins Polul Nord. Este o premieră în istoria documentată și o catastrofă istorică.
Cercetătorii ruşi arată că actualele incendii sunt consecinţa creşterii globale a temperaturii atmosferice și asta va face ca incendiile să fie, din păcate, mai dese și mai virulente. În nordul Siberiei situația se agravează, anunță agenţia rusă de meteorologie Rosguidromet. Peste 3,4 milioane de hectare de pădure ard în prezent, inclusiv pe teritorii îndepărtate în care accesul este dificil, iar fumul gros este imposibil de controlat.
Astfel, fumul gros din incendiile de pădure din Siberia a ajuns să atingă Polul Nord! Incendiile devastatoare din Siberia au o regularitate crescândă în ultimul timp, iar agențiile și ecologiștii din Rusia fac o strânsă legătură cu schimbările climatice și cu un serviciu forestier subfinanțat. Rosguidromet a comunciat că, la 6 august, cea mai mare parte a Rusiei a fost acoperită de fum.
Raportul publicat luni de experții ONU în domeniul climei arată fără echivoc că încălzirea globală se întâmplă mai repede decât orice previziune, iar omenirea este aproape în întregime de vină.
Una dintre cele mai afectate regiuni din Siberia în acest an a fost Yakutia – cea mai mare și mai rece regiune din Rusia, care se află pe vârful permafrostului, înregistrând și temperaturi ridicate și secetă.
Ecologiștii dau vina pe autorități pentru că au lăsat să ardă suprafețe mari în fiecare an în baza unei legi care le permite să nu intervină în cazul în care costul luptei împotriva incendiilor este mai mare decât daunele provocate sau dacă acestea nu afectează zonele locuite.
Potrivit agenției forestiere din Rusia, incendiile din acest an au devastat peste 14 milioane de hectare, devenind al doilea cel mai rău sezon de incendii de la începutul secolului. Șeful programului forestier Greenpeace Rusia, Alexei Yaroshenko, subliniază că problema este un mix între efectele schimbărilor climatice și „declinul continuu al gestionării pădurilor de stat”.
