Asociația „Romanian Photovoltaic Industry Association” (RPIA) și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), reprezentând producători, dezvoltatori, prestatori de servicii și furnizori de echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de peste 5,5 GW, solicită insistent autorităților un acces echitabil al industriei fotovoltaice și eoliene la mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD), conform unui comunicat recent, conform financialintelligence.ro.
Cele două asociații au declarat: „În ultima perioadă, asistăm la o încercare concertată din partea unor autorități și entități implicate în diverse etape ale procesului de avizare și autorizare, care pare să limiteze voit și nejustificat dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile (SRE) prin acțiuni care împiedică funcționarea mecanismelor de piață. Afirmațiile recente despre intenția de a modifica alocarea echitabilă propusă inițial pentru prima licitație sub mecanismul CfD (1 GW solar, 1 GW eolian) pe baza unor asumpții eronate, cum ar fi existența unor proiecte finanțate simultan din PNRR și din Fondul pentru Modernizare, nu fac decât să întărească astfel de ipoteze și să compromită una dintre puținele șanse ale țării de a-și atinge angajamentele asumate la nivel european. Mai mult, o astfel de modificare tardivă, cu puțin timp înainte de lansare, pune în pericol viabilitatea și succesul întregii scheme.
Nu există un mecanism de verificare
În prezent, nici industria, nici participanții la piață, nici autoritățile nu au o imagine completă asupra numărului de MW în dezvoltare, finanțați prin fonduri europene, deoarece nu există un mecanism de verificare. Astfel, în contextul acestei lipse de transparență, este neclar cum piața ar putea fi „aglomerată”, dat fiind că ritmul de demarare a lucrărilor pentru proiecte este încă foarte lent. Dezvoltarea SRE este un proces competitiv ce implică factori precum considerații economice, disponibilitatea terenurilor, impactul asupra mediului și securizarea conectării la rețea, toate pe fundalul unui cadru legislativ impredictibil. Prin urmare, existența unor proiecte care au câștigat apelurile pentru fondurile europene nu este un indicator al numărului de MW ce vor fi construiți și operaționali.
Pentru securitate energetică
Mai mult, lucrările pentru proiectele SRE de mare capacitate, esențiale pentru independența și securitatea energetică, dar și pentru atingerea țintelor de neutralitate climatică asumate la nivel național, nu au fost demarate până în prezent. Unul dintre principalele motive este că investitorii au avut – și continuă să aibă – încredere în promisiunea autorităților române că mecanismul CfD va fi operaționalizat în anul 2024, conform proporției inițial asumate, fapt demonstrat de cei aproximativ 15 GW eligibili. Totuși, aceștia nu pot ignora un nou semnal puternic negativ, pe lângă lunga serie de ingerințe în piață și numeroasele blocaje.
„Am subliniat în repetate rânduri necesitatea stringentă a unui semnal de stabilitate pe care doar un astfel de mecanism îl poate oferi. În contextul în care România ar trebui să aibă o capacitate totală instalată de 6,1 GW în parcuri fotovoltaice și de 10,5 GW în parcuri eoliene până în 2030 pentru a se alinia țintelor climatice, orice modificare „în timpul jocului” a premiselor afectează aplicabilitatea CfD-urilor. Reiterăm pe această cale că formele de sprijin – existente și viitoare – nu se exclud reciproc, ci sunt complementare.”
Sursa Foto: Pixabay
