Conform unui studiul realizat de Global Forest Watch (GFW), din cadrul World Resources Institute (WRI) de la Universitatea din Maryland, pe parcursul anului trecut, aproximativ 11,1 milioane de hectare de pădure au fost distruse în regiunile tropicale, din care 3,75 milioane de hectare de păduri primare,
„Este vorba despre echivalentul a 10 terenuri de fotbal pe minut. Iar acest lucru durează de un an”, a declarat Rod Taylor, care conduce programul dedicat pădurilor din cadrul WRI.
Conform calculelor, distrugerea acestor păduri în anul 2021 a eliberat 2,5 gigatone de dioxid de carbon în atmosferă, echivalentul emisiilor anuale ale Indiei.
Mai mult 40% din suprafaţa de pădure primară distrusă în cursul anului trecut se afla în Brazilia (1,5 milioane de hectare defrişate), urmată de Congo, (500.000 de hectare distruse) și Bolivia (300.000 de hectare).
Astfel, conform statisticilor, în 2021 s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al defrişărilor din ultimii 20 de ani când a început monitorizarea suprafeţelor despădurite.
Citește și: Mașinile electrice și cele cu hidrogen vor primi numere de culoare verde la înmatriculare
Raportul arată, de asemenea, că și pădurile din emisfera nordică au suferit cele mai mari pierderi de suprafaţă din ultimele două decenii. Numai în Rusia, de exemplu, au ars 6,5 milioane de hectare de pădure în perioada ultimului sezon al incendiilor de vegetație.
Oamenii de ştiinţă se tem de un potenţial „efect în lanț”, în care incendiile de vegetaţie care sunt din ce în ce mai dese, generează cantităţi enorme de CO2 în atmosferă, alimentând încălzirea globală care, la rândul ei, măreşte riscul de producere a incendiilor de vegetaţie.
Cifrele au fost făcute public după summitul de anul trecut de la Glasgow din cadrul COP26, când s-a stabilit o stretegie prin care să se încerce „stoparea şi chiar inversarea fenomenului de distrugere a pădurilor, până în anul 2030”.
Citește și: România a închiriat de la bulgari avioane care aduc ploaia
Rapoartele preliminare arată că vor fi necesare reduceri drastice ale suprafeţelor defrişate de păduri primare în fiecare an, până la sfârşitul acestui deceniu, pentru ca obiectivul stabilit la Glasgow să poată fi atins.
„Schimbările climatice fac mai dificilă conservarea pădurilor pe care încă le mai avem”, a declarat Frances Seymour de la WRI.
Un studiu recent sugerează că pădurea amazoniană ar putea fi mai aproape de momentul în care s-ar putea transforma în savană, decât se estimase anterior.
În ultimii ani, în Brazilia, unde se află aproximativ o treime din pădurile tropicale primare din lume, s-a înregistrat o creștere defrișărilor. De cele mai multe ori aceste defrișări sunt strâns legate de o strategie de extindere a suprafețelor agricole.
Conform rapoartelor WRI, defrișările care au dus la apariția unor suprafețe agricole noi în Brazilia s-au apreciat cu 9% în 2021, față de anul anterior.
Sursa foto: Khari Hayden/ Pexels
