Raportul „Starea Climei – România 2024″ oferă o imagine amplă și detaliată asupra schimbărilor climatice care afectează deja țara și arată direcția în care se îndreaptă climatul global și regional.
Conform acestui document, valurile de căldură au devenit mai frecvente și mai intense în ultimii ani, cu o durată semnificativ crescută. Începând cu anii 1950 și până în 2023, durata acestor perioade de temperaturi extreme s-a extins cu 10-15 zile în majoritatea regiunilor României, iar în zonele de sud-vest și est, prelungirile au fost și mai drastice, ajungând la 25-30 de zile. Aceste schimbări climatice nu sunt doar o problemă temporară, proiecțiile indicând o intensificare a fenomenelor extreme pe parcursul următoarelor decenii, până la sfârșitul secolului, transmite Agerpres.
La nivel global, criza climatică a atins un punct critic. Datele din 2023 arată o creștere medie a temperaturii globale cu 1,48 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, un semnal clar că Acordul de la Paris, care urmărește limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius, este greu de respectat. Aproape jumătate din zilele anului 2023 au depășit acest prag de 1,5 grade, ceea ce arată o tendință alarmantă, ce va avea efecte dramatice asupra ecosistemelor și vieții umane. În România, aceste schimbări se traduc printr-o intensificare a valurilor de căldură, dar și prin alte fenomene extreme, cum ar fi seceta prelungită și furtunile puternice.
Temperaturi extreme și secetă
Raportul subliniază că, până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în marile orașe, precum București și Craiova, care sunt deja vulnerabile din cauza densității populației și a urbanizării intense. Orașele suferă de pe urma fenomenului cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană, unde temperaturile sunt considerabil mai ridicate decât în zonele rurale din jur. Diferențele de temperatură pot atinge chiar și 7-8 grade Celsius, agravând disconfortul termic și impactul asupra sănătății publice. Efectele acestor valuri de căldură sunt profunde, afectând în special persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și cei cu probleme de sănătate preexistente.
Seceta este o altă provocare majoră pentru România, cu impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare. În perioada 2018-2021, țara a experimentat cea mai lungă secetă înregistrată, ceea ce a avut efecte negative majore asupra producției agricole. În acești ani, suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut considerabil, afectând recoltele și punând presiune pe fermieri. Această aridizare continuă reprezintă un risc major pe termen lung, nu doar pentru agricultura României, dar și pentru biodiversitatea și ecosistemele naturale ale țării.
Impact negativ asupra agriculturii
Pe lângă valurile de căldură și secetă, alte fenomene meteorologice extreme, precum furtunile severe, au devenit mai frecvente. Între anii 1940 și 2023, a fost înregistrată o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de furtuni, în special în estul și nordul României. Proiecțiile climatice pentru perioada 2025-2050 și până la sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene extreme, cu un impact negativ asupra agriculturii, infrastructurii și economiei naționale.
Raportul accentuează necesitatea adoptării unor politici integrate și soluții bazate pe natură pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Adaptarea la noile condiții climatice este crucială, mai ales în mediul urban, unde impactul acestor fenomene este resimțit cel mai acut. Creșterea temperaturilor medii globale nu doar că agravează valurile de căldură și seceta, dar aduce și riscul de atingere a unor puncte critice climatice, praguri ireversibile care pot provoca efecte devastatoare pe termen lung.
Una dintre amenințările majore menționate în raport este slăbirea circulației meridionale din Atlantic, care poate duce la o scădere a precipitațiilor în România și la o intensificare a secetelor. Această situație ar putea avea consecințe grave asupra agriculturii și securității alimentare, creând un cerc vicios care ar putea agrava și mai mult vulnerabilitățile climatice ale țării.
Politici climatice
În acest context, politicile climatice devin esențiale pentru România. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective clare pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Deși România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiilor regenerabile, lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară a unor politici de mediu subliniază necesitatea unei viziuni integrate. Sectorul energetic este central în această tranziție, iar deși combustibilii fosili încă domină, există planuri ambițioase de creștere a capacităților de energie regenerabilă și nucleară până în 2050.
Pe de altă parte, electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt considerate esențiale pentru atingerea neutralității climatice. Fără investiții serioase în acest sector și fără politici coerente, România riscă să nu își atingă obiectivele stabilite la nivel european.
Un alt aspect important abordat în raport este percepția publicului român față de schimbările climatice. Deși majoritatea românilor recunosc că schimbările climatice reprezintă o problemă, doar 4% dintre aceștia le consideră o prioritate națională, preocupările economice fiind dominante. Această atitudine arată necesitatea unei mai bune educări a publicului cu privire la impactul schimbărilor climatice și importanța adaptării rapide la noile realități climatice.
Sursa Foto: Pro Tv
