După perioada de redresare care a urmat pandemiei COVID-19, ritmul dezvoltării globale a înregistrat în 2024 o încetinire considerată „neașteptată” și „îngrijorătoare”, conform unui raport publicat de Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Îngrijorarea este exprimată înaintea reducerilor semnificative ale asistenței internaționale, anunțate recent de mai multe state, inclusiv Statele Unite, conform bursa.ro.
Înainte de pandemia COVID-19, care a dus în 2020 și 2021 la o scădere fără precedent a Indicelui Dezvoltării Umane (HDI)—indicator ce reflectă nivelul de trai, sănătatea și educația—lumea se afla pe un traseu favorabil, cu perspective de atingere a unui nivel ridicat de dezvoltare umană până în 2030.
Decalajul între state crește
Totuși, redresarea care a permis revenirea în 2023 la nivelurile pre-pandemice „pare să piardă din viteză”, iar decalajul dintre țările cu venituri mari și cele cu venituri mici continuă să se adâncească, conform Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
„Lentoarea progreselor înregistrate în 2024 devine noua normă”, avertizează Achim Steiner, administratorul PNUD, adăugând că atingerea obiectivelor de dezvoltare ar putea fi amânată cu decenii, ceea ce „ar face lumea noastră mai puțin sigură, mai divizată și mai vulnerabilă în fața șocurilor economice și ecologice”.
Această tendință se conturează într-un moment în care tăierile ajutoarelor internaționale încă nu și-au produs complet efectele.
„Dacă țările bogate încetează să finanțeze dezvoltarea, aceasta va avea un impact asupra economiilor, societăților și, da, aceasta se va răsfrânge poate că într-un an sau doi asupra Indicelui Dezvoltării Umane: o speranță de viață mai mică, venituri în declin, mai multe conflicte”, a declarat Steiner.
Cauzele încetinirii sunt neclare
Deși cauzele acestei încetiniri rămân parțial neclare, PNUD indică drept posibil factor o stagnare a progresului în ceea ce privește speranța de viață, influențată atât de efectele persistente ale pandemiei, cât și de creșterea numărului de conflicte la nivel global.
În acest context, raportul exprimă speranța că tehnologiile emergente, în special Inteligența Artificială (IA), ar putea juca un rol pozitiv în stimularea dezvoltării. Totodată, sunt menționate riscurile asociate acestor tehnologii.
Sondajul internațional realizat de PNUD între noiembrie 2024 și ianuarie 2025, pe un eșantion de 21.000 de persoane din 21 de țări, arată că aproximativ 20% dintre respondenți au folosit deja IA, iar două treimi intenționează să o utilizeze în viitorul apropiat, în special pentru educație, sănătate sau activități profesionale.
„IA va schimba practic toate aspectele vieții noastre”, afirmă Achim Steiner, subliniind că potențialul său în sprijinul dezvoltării umane este deja „o chestiune de alegere”.
Tehnologia vizează populația
Raportul accentuează ideea că: „Viitorul se află în mâinile noastre. Tehnologia vizează oamenii, nu doar obiectele. Sub natura ostentativă a invențiilor se ascund alegeri importante făcute de indivizi sau grupuri, ale căror consecințe vor reverbera de-a lungul mai multor generații”.
Un aspect esențial rămâne direcția în care va fi utilizată IA: pentru construirea unei economii în colaborare cu tehnologia sau într-o logică de competiție.
Deși jumătate dintre participanții la sondaj anticipează că o parte din activitatea lor ar putea fi înlocuită de IA, mulți se declară optimiști: 60% speră că această tranziție va genera noi locuri de muncă.
În același timp, raportul atrage atenția asupra riscurilor, precum inegalitățile de acces între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, dar și asupra „prejudecăților culturale” generate de datele incomplete și localizarea geografică a dezvoltării IA.
Un studiu citat, realizat de cercetători de la Universitatea Harvard, sugerează că răspunsurile oferite de sistemul ChatGPT reflectă mai degrabă perspectiva unui locuitor dintr-o țară bogată și anglofonă decât a unui locuitor dintr-o țară săracă.
Totuși, „noi putem concepe soluții pentru a reduce acest risc”, susține Steiner, subliniind importanța de a nu respinge oportunitățile oferite de IA, inclusiv în domenii esențiale precum cercetarea medicală.
