În 2023, insecuritatea alimentară globală a atins niveluri mai înalte decât cele înregistrate înainte de pandemia de COVID-19, conform celui mai recent raport Global Report on Food Crises (GRFC) din 2024.
Această analiză este detaliată în raportul BNR „România – Zona Euro Monitor UE: provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe”, coordonat de academicianul Daniel Dăianu, potrivit Adevărul.
În anul 2023, un total de 281,6 milioane de persoane, reprezentând 21,5% din populația evaluată, au fost afectate de insecuritate alimentară severă în 59 de state și teritorii. Deși acest procent este cu 1,2% mai mic decât în 2022, numărul total al celor afectați a crescut cu 24 de milioane, reflectând atât extinderea ariei de analiză, cât și înrăutățirea condițiilor în anumite regiuni.
Insecuritate alimentară
Raportul menționează că este pentru al cincilea an consecutiv când numărul persoanelor care necesită asistență umanitară urgentă crește la nivel global. Totuși, în 17 dintre cele 36 de țări cu date comparabile, 7,2 milioane de persoane au ieșit din starea de stres cauzată de insecuritate alimentară.
Conflictul rămâne principala cauză a insecurității alimentare, afectând 135 de milioane de persoane la nivel global.Sudanul și Fâșia Gaza sunt menționate pentru gravitatea crizelor lor, Sudanul având cel mai mare număr de persoane aflate în faza de urgență, nivelul 4 pe scala Cadrului Integrat de Clasificare a Securității Alimentare. De asemenea, Sudanul înregistrează și cel mai mare număr de persoane strămutate intern, evidențiind legătura dintre migrația forțată și insecuritatea alimentară.
Situația se agravează
Raportul subliniază și faptul că în 2023, 90 de milioane de persoane din 59 de state și teritorii au fost strămutate forțat,cel mai mare număr din ultimii opt ani de când GRFC colectează date. Situația din Sudan rămâne extrem de gravă, existând un risc real de foamete (IPC, iunie2024), dacă conflictul continuă. Jumătate din populația Sudanului, adică 25,6 milioane de persoane, se confruntă cu insecuritate alimentară de nivelul 3 pe scala IPC, iar 18% (8,5 milioane de oameni) sunt în faza 4. Aproximativ 755.000 de persoane trăiesc în condiții de insecuritate alimentară nivelul 5, considerată catastrofă.
În 2023, un număr record de 700.000 de persoane au fost afectate de catastrofe umanitare, dublu față de 2022. Aceste persoane provin din regiuni precum Burkina Faso, Somalia, Mali și Fâșia Gaza, aceasta din urmă confruntându-se cu cea mai severă criză alimentară din istoria GRFC și IPC. Până la sfârșitul anului 2023, 80% din populația din Fâșia Gaza a fost strămutată intern.
Analizele GRFC și IPC pentru perioada decembrie 2023 - martie 2024 au arătat că 600.000 de persoane din Gaza au atins nivelul5/Catastrofă pe scala IPC. Dacă conflictul continuă, până în iulie 2024, 1,1 milioane de persoane ar putea ajunge în această situație. În mai 2024, oficialii Programului Alimentar Mondial au semnalat existența foametei în nordul Fâșiei Gaza, dar nu au fost emise comunicări oficiale care să confirme acest lucru.
Condițiile pentru declararea foametei
În 20 de ani de existență a IPC, doar în Somalia (2011) și Sudanul de Sud (2017) au fost îndeplinite condițiile pentru declararea foametei la nivelul 5 pe scala IPC. Deși catastrofa umanitară și foametea sunt ambele clasificate canivel 5, ele nu sunt sinonime. Catastrofa se referă la impactul insecurității alimentare asupra gospodăriilor, în timp ce foametea se aplică la nivel de zonă și este declarată de agențiile internaționale atunci când sunt îndeplinite simultan trei condiții specifice.
Conform IPC (2024), foametea poate fi declarată fie cu dovezi solide (când sunt depășite pragurile stabilite), fie cu dovezi rezonabile (când două din cele trei condiții sunt îndeplinite, iar analiștii estimează că și a treia condiție a fost depășită). Raportul GRFC mai arată că peste 36 demilioane de persoane din 39 de țări au fost afectate de insecuritate alimentară de nivelul 4, iar 165,5 milioane din 41 de state s-au aflat la nivelul 3. În total, 292 de milioane de oameni din 40 de țări au experimentat insecuritate alimentară cronică, nivelul 2 pe scala IPC.
Șocurile economice sunt o altă cauză majoră a insecurității alimentare. Deși prețurile internaționale la alimente au scăzut, inflația persistentă a redus puterea de cumpărare în țările deja afectate de crize alimentare, iar statele cu datorii publice mari au avut opțiuni limitate de a combate aceste efecte.