În decembrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a sancționat România cu o sumă forfetară de 1,5 milioane de euro și o penalitate continuă de 600 de euro pe zi pentru fiecare depozit de deșeuri neconform care nu a fost închis.

Deși s-au înregistrat progrese limitate în această direcție, operațiunea de închidere și ecologizare a depozitelor rămâne dificilă. Din cele 31 de depozite neconforme, doar o parte au fost închise până în prezent, conform Jurnalul Național.

În acest context, Guvernul României are în vedere modificarea cadrului legislativ, pentru a conferi Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) atribuții clare în gestionarea și implementarea proiectelor de închidere și ecologizare a acestor depozite. Noile reglementări vor permite accesarea de fonduri din bugetul de stat sau din surse externe nerambursabile.

Accesarea fondurilor europene prin Programul de Dezvoltare Durabilă 2021–2027

AFM va putea accesa finanțări nerambursabile prin Programul de Dezvoltare Durabilă 2021–2027, pentru închiderea depozitelor municipale neconforme. În acest scop, instituția va primi fonduri pentru acoperirea costurilor asociate cu elaborarea documentației tehnico-economice, inclusiv studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, analiza instituțională, evaluarea impactului asupra mediului și documentațiile de atribuire pentru contractele de servicii și lucrări. Cheltuielile vor fi suportate inițial din bugetul AFM și decontate ulterior din bugetul de stat.

Termen limită: 31 decembrie 2025

Acordarea sprijinului pentru AFM este urgentă, întrucât apelul de finanțare aferent se încheie la 31 decembrie 2025. Pentru a respecta condițiile de eligibilitate, cererile de finanțare trebuie să fie însoțite de documentațiile justificative menționate. Potrivit proiectului legislativ elaborat de Ministerul Mediului, lipsa cadrului legal actual împiedică AFM să deruleze activitățile necesare închiderii și ecologizării acestor depozite.

Această responsabilitate a fost transferată AFM, începând cu iulie 2023, având în vedere capacitatea financiară limitată a unităților administrativ-teritoriale unde se află depozitele vizate.

Stadiul actual și implicațiile financiare

Potrivit declarațiilor ministrului Mediului, Mircea Fechet, în aproape 18 luni de la decizia CJUE, au fost închise doar 2–3 depozite neconforme, iar penalitățile cumulate au ajuns la aproximativ 3 milioane de euro la fiecare șase luni. În prezent, în România mai există 31 de astfel de depozite, considerate o sursă majoră de risc pentru mediu și sănătatea publică. Plata penalităților se realizează din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor.

Conform Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, România avea obligația de a închide 101 gropi de gunoi până la 16 iulie 2017. Nerespectarea termenelor impuse poate duce la noi acțiuni în justiție din partea Comisiei Europene.

Avertismente suplimentare din partea Comisiei Europene

În iulie 2024, România a primit un nou aviz motivat pentru neconformitatea cu Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri și cu Directiva-cadru 2008/98/CE privind deșeurile. Avertismentul vine în continuarea unei scrisori de punere în întârziere transmise în decembrie 2021, în care se evidențiau probleme la cinci depozite și absența unui cadru eficient pentru tratarea deșeurilor.

Programul „Fabrici de reciclare”, finanțat prin PNRR și aprobat în 2022, a înregistrat o întârziere de trei ani în implementare. Beneficiarii au fost selectați recent, iar fabricile trebuie să devină operaționale până la 30 iunie 2026. Au fost aprobate 26 de cereri de finanțare, însumând aproape 675 de milioane de lei. În total, au fost depuse 140 de dosare pentru 144 de instalații, valoarea cerută depășind 2,88 miliarde de lei.

Conformarea cu regulamentul european privind gestionarea deșeurilor

Începând cu 2018, toate statele membre UE trebuie să respecte Regulamentul privind gestionarea deșeurilor. Printre obligațiile impuse se numără:

interzicerea depozitării deșeurilor nesortate;

limitarea la maximum 10% a cantității de deșeuri depozitate;

închiderea gropilor ecologice și promovarea tratării fracției umede prin metode mecano-biologice.

Probleme persistente în funcționarea SMID-urilor

România a investit peste un miliard de euro în Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), însă multe dintre acestea nu funcționează eficient. Proiectarea neadecvată, lipsa unei strategii coerente și colectarea incorectă a datelor au condus la rezultate sub așteptări. Lipsa colectării separate și tratarea insuficientă a deșeurilor municipale determină nerealizarea obiectivelor asumate în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor.