România ar trebui să accelereze dezvoltarea producției de gaze verzi, având în vedere potențialul său semnificativ. În prezent, însă, nu există o strategie clară pentru biometan, conform Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
„Dispunem de 60.000 de kilometri de rețea de distribuție a gazelor și de capacități potențiale pentru producția de biometan, un instrument eficient de decarbonare care poate utiliza infrastructura existentă fără investiții suplimentare în infrastructură. Să nu profităm de acest potențial ar fi o greșeală gravă. Este inacceptabil ca o țară care aspiră să fie cel mai mare producător de gaze din UE să nu aibă o strategie pentru a maximiza beneficiile infrastructurii existente. Aceasta arată o lipsă evidentă de viziune," a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE, la o întâlnire cu presa, conform Agerpres, citată de financialintelligence.ro.
România ar trebui să fie în top
Datele furnizate de operatorii din sectorul gazelor, bazate pe estimările Asociației Europene de Biogaz și ale Comisiei Europene, sugerează că România ar trebui să se situeze pe locul șase în UE-27 în ceea ce privește potențialul de producție a biometanului până în 2030 (2 miliarde metri cubi anual) și pe locul șapte până în 2050 (8 miliarde metri cubi anual).
Deși se discută despre renunțarea la gazul metan până în 2050, acesta este considerat în prezent un combustibil de tranziție. România beneficiază de avantajul proiectului Neptun Deep, dar ar trebui să exploreze și resurse regenerabile precum biometanul și hidrogenul verde. "Ar fi benefic să producem biometan, deoarece este cea mai simplă opțiune. Poate fi transportat prin rețelele existente. România ar trebui să acționeze în acest sens," au subliniat operatorii din domeniul gazelor.
Modificarea modului de acordare a licențelor
Un prim pas recomandat de aceștia este acordarea automată a licențelor de operare și distribuție pentru biometan operatorilor care dețin deja licențe pentru gaz metan, solicitare adresată Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energetic. În ceea ce privește hidrogenul verde, progresele sunt lente, inclusiv la nivelul UE, din cauza lacunelor în reglementare și aspectelor comerciale.
Proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva 2050, subliniază că biometanul poate fi utilizat în rețelele și instalațiile existente datorită compoziției chimice similare cu cea a gazului natural. Dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale poate sprijini transportul gazelor verzi, inclusiv biometanul.
Potențial nevalorificat
Analiza Comisiei Europene din 2021 a concluzionat că, deși România are un potențial semnificativ pentru producția de biometan (2 miliarde metri cubi anual până în 2030, capabil să înlocuiască aproximativ 80% din importurile actuale de gaz natural), piața biogazului în România este una dintre cele mai puțin dezvoltate din UE. În prezent, există doar trei stații de alimentare cu GNC, insuficiente pentru o absorbție semnificativă a biometanului în sectorul transporturilor.
Conform unui studiu al Comisiei Europene din anul 2020, la orizontul anului 2050 potenţialul tehnic total de producţie a biometanului în România este de aproximativ 65 TWh/an, având ca principale surse de producţie: 60% – culturi energetice, 17% – reziduuri forestiere, 13% – paie, 7% – gunoi de grajd şi 4% – deşeuri biologice”, se menţionează în proiect.